Prețurile producției agricole la poarta fermei au crescut în Uniunea Europeană cu 2,2%, în medie, în ultimul trimestru din 2024, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, în timp ce bunurile și serviciile consumate în agricultură s-au ieftinit cu 2,7%, potrivit datelor Eurostat.
Cu excepția Portugaliei, Spaniei, Greciei și Finlandei, în toate celelalte state membre au fost înregistrate creșteri ale prețurilor agricole. Cele mai mari rate au fost observate în Irlanda (+18,4%), Ungaria (+14,9%) și România (+11,0%). Prețul laptelui s-a majorat brusc la poarta fermei, cu 15,3% în medie. În ceea ce privește prețurile cerealelor, evoluțiile au variat semnificativ de la o țară la alta. În 17 state au fost înregistrate scăderi, în 10 creșteri, cu un vârf de +20% în Slovenia.
În perioada analizată, au fost consemnate scăderi ale prețurilor îngrășămintelor și amelioratorilor de sol în 23 de țări UE, în special în Slovacia (-20,3%) și România (-18,8%). De asemenea, costurile cu furajele au fost mai mici în 25 de state membre.
Consiliul și Parlamentul European pot începe negocierile pentru forma finală a Regulamentului privind noile tehnici genomice
Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat mandatul pentru începerea negocierilor între Consiliu și Parlamentul European pentru reglementarea plantelor obținute prin noi tehnici genomice, a alimentelor și furajelor derivate din acestea. Într-un comunicat de presă, Consiliul Uniunii Europene informează că susține elementele principale ale propunerii Comisiei Europene, respectiv cele două moduri de acces pe piața unică a plantelor obținute prin noi tehnici genomice – fie prin metode convenționale de ameliorare, fie prin aplicarea regulilor specifice organismelor modificate genetic – dar sugerează o serie de modificări în mandatul său de negociere, determinate de obiectivele de mediu și de sănătate publică, precum și de preocupările legate de brevete.
Acordul privind mandatul de negociere permite președinției Consiliului să înceapă discuțiile cu Parlamentul European pentru a ajunge la o poziție comună asupra textului final, care va trebui adoptat oficial de ambele instituții înainte de a intra în vigoare.
Experții se așteaptă ca etichetarea și brevetarea să fie printre cele mai controversate subiecte în cadrul negocierilor.
Statele membre, în acord cu propunerea Comisiei de majorare a tarifelor vamale pentru importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus
Statele membre, cu o singură excepție, au convenit asupra majorării tarifelor vamale pentru anumite produse agricole și îngrășăminte importate din Federația Rusă și Belarus, în acord cu propunerea Comisiei Europene din ianuarie 2025 și cu concluziile șefilor de stat și de guvern adoptate în cadrul Consiliului European din octombrie 2024. Majorarea tarifelor are scopul de a descuraja importurile rusești și de a reduce veniturile obținute de Rusia din exporturi, limitând astfel capacitatea țării de a-și finanța războiul împotriva Ucrainei, conform unui comunicat de presă emis de Consiliul Uniunii Europene vineri, 14 martie.
Noile tarife pentru produsele agricole ar urma să intre în vigoare imediat, în timp ce majorările pentru îngrășăminte se vor introduce treptat, pe parcursul a trei ani, oferind industriei europene timp pentru a diversifica sursele de aprovizionare și a dezvolta producția de fertilizanți.
Parlamentul European urmează să adopte o poziție în acest sens, cel mai probabil în sesiunile plenare din luna mai, iar ulterior va conveni asupra unui text final cu Consiliul.
Noul Nutri-Score primește undă verde de la miniștrii francezi de resort
Miniștrii economiei, sănătății, agriculturii și comerțului din Franța au semnat săptămâna trecută decretul care modifică regulile de calcul pentru Nutri-Score, sistemul de etichetare a alimentelor pe baza compoziției și a aportului nutrițional. Noua metodă de calcul îmbunătățește diferențierea alimentelor în funcție de conținutul de sare și zahăr, dar și distincția între alimentele integrale bogate în fibre și alternativele lor procesate. De asemenea, îmbunătățește clasificarea peștelui gras (sursă de omega 3) și a uleiurilor cu conținut scăzut de acizi grași saturați, precum și diferențierea băuturilor în funcție de conținutul de zahăr, ținând cont și de prezența îndulcitorilor, pentru a limita utilizarea acestora, au anunțat oficialii francezi într-un comunicat de presă.
Decizia de a semna acest decret a fost luată după mai multe luni de ezitări, pe baza statisticilor care arată că unul din doi francezi este supraponderal sau obez.
Actorii economici implicați voluntar în acest proces au la dispoziție doi ani pentru a actualiza ambalajele și a aplica noile etichete nutriționale.
Agenţia de Sănătate Publică din Franţa va lansa o campanie de informare a consumatorilor despre noul sistem și în favoarea unei alimentații echilibrate, în iunie.
Reamintim că sistemul Nutri-Score a fost introdus în Franța în anul 2017, pe bază de voluntariat, cu scopul de a încuraja o alimentație mai sănătoasă și de a crește transparența pentru consumatori, iar mai multe lanțuri de retail transfrontaliere l-au adoptat. Alte șase țări – Germania, Belgia, Spania, Luxemburg, Țările de Jos și Elveția – au ales să implementeze, de asemenea, sistemul. Italia rămâne, însă, un critic consecvent al acestuia.
Experții în sănătate publică subliniază că eticheta Nutri-Score, care clasifică alimentele pe baza valorii lor nutriționale folosind coduri de culori, de la verde închis (A) la portocaliu închis (E), nu face distincția între alimentele „bune” și „rele”. „Un produs clasificat cu D sau E poate fi consumat ca parte a unei diete echilibrate, dar nu în cantități mari și nu prea frecvent”, explică agenția franceză de sănătate publică, într-un material publicat de Le Monde.