Propunerea avansată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru funcția de comisar al agriculturii și alimentației este luxemburghezul Christophe Hansen, un politician de centru-dreapta, care provine dintr-o familie de fermieri. Numirea lui va trebui confirmată în Parlamentul European.
Hansen are referințe bune din partea fermierilor luxemburghezi, recunoscute și de organizații neguvernamentale de la Bruxelles, și de colegi europarlamentari, potrivit publicației Politico. Politicianului în vârstă de 42 de ani îi sunt atribuie abilități diplomatice, este considerat „un expert în mai multe domenii”, cu o „personalitate echilibrată” și „incredibil de ambițios”. Un reprezentant al Biroului European de Mediu, responsabil cu politicile privind apa și biodiversitatea, crede că acest portofoliu ar putea reprezenta pentru Hansen „piatra de temelie” către o funcție mai înaltă. Publicația europeană scrie că Hansen are avantajul politic de a veni dintr-o țară mică, însă cu legături geografice și lingvistice apropiate de greii din Uniunea Europeană, Franța și Germania, un aspect care trimite către cariera politică a unui alt politician luxemburghez, Jean-Claude Juncker, fost președinte al Comisiei Europene.
Însă, dacă Hansen va fi validat de legislativul european, rămâne de văzut cum va naviga între interesele sectorului agricol din blocul comun și alte politici europene – comerciale, climatice sau care țin de nutriție. Primul test îl va da în primele 100 de zile ale mandatului, când va prezenta o viziune asupra agriculturii și alimentației, bazată pe concluziile dialogului strategic privind viitorul sectorului.
Bulgaria face presiuni pentru interzicerea importurilor de ouă din Ucraina
Bulgaria insistă să obțină o interdicție a importurilor de ouă din Ucraina, pentru a permite industriei locale să se redreseze după focarele de gripă aviară izbucnite la sfârșitul anului 2023, și încearcă să atragă sprijinul mai larg al statelor membre.
Într-o notă adresată Consiliului pentru Agricultură și Pescuit din 23 septembrie, susținută de România, Bulgaria invocă volumele mari de ouă de origine ucraineană care intră pe piața internă și prețurile mici, în pofida activării contingentelor tarifare și a restabilirii taxelor vamale în iulie anul curent.
Demersul în Consiliul miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană urmează apelului pe care oficialii bulgari l-au făcut în luna august către Comisie, în care au solicitat, de asemenea, introducerea de măsuri suplimentare pentru protecția pieței interne, și un răspuns din partea Executivului UE este așteptat în următoarele luni.
Cerințe de trasabilitate pentru peștele procesat
ONG-urile europene și organizațiile pescarilor solicită reguli mai clare de etichetare a conservelor de pește, similare cu cele aplicate în cazul produselor de acvacultură și piscicultură proaspete, pentru a combate pescuitul ilegal și pentru a asigura o concurență loială pe piața de consum din Uniunea Europeană, scrie publicația online Euractiv. Organizațiile de advocacy solicită, de asemenea, o transparență îmbunătățită în industria ospitalității.
Un studiu publicat săptămâna trecută de ONG-ul Oceana arată că 40% din fructele de mare procesate în Franța, Spania și Belgia – trei dintre cei mai mari consumatori de fructe de mare din UE – nu prezintă informații esențiale care să indice speciile, originea și uneltele de pescuit folosite.
Evaluarea din 2023 a Regulamentului privind organizarea comună a piețelor a subliniat necesitatea ca producătorii să informeze consumatorii despre produsele pescărești și de acvacultură procesate. Acest impuls a fost reiterat în 2024, printr-o rezoluție a Parlamentul European. Oceana cere Comisiei Europene să includă produsele procesate într-o revizuire a regulilor privind organizarea piețelor și asociațiile de pescari împărtășesc aceeași opinie, notează sursa citată.
Regulamentul actualizat privind controlul pescuitului prevede ca după 2029 trasabilitatea digitală și etichetarea să fie obligatorii pentru produsele proaspete și congelate pe tot parcursul lanțului de producție.
Parlamentul European, drastic cu reziduurile de pesticide din alimentele importate
Săptămâna trecută, Parlamentul European a respins două propuneri ale Comisiei care ar fi redus nivelurile maxime de reziduuri ale unor pesticide din mai multe alimente importate din țări terțe. „Utilizarea tuturor acestor pesticide este deja interzisă în UE”, justifică legislativul european într-un comunicat de presă, declarându-se pentru „toleranță zero” în privința importurilor care nu respectă standarde de producție similare cu cele din blocul comun.
În urma votului categoric din Parlamentul European, Comisia va trebui să-și retragă propunerile. Eurodeputații au cerut, printr-o rezoluție, un nou proiect de Regulament, care să coboare toate nivelurile maxime de reziduuri până la limita de determinare și au invitat Executivul UE să refuze orice solicitare de toleranță la importuri.
Până la o viitoare modificare a regulamentului, actualele niveluri vor rămâne în vigoare.
Substanțele chimice toxice, în atenția Executivului UE
Comisia Europeană interzice utilizarea unor substanțe chimice toxice în fabricarea produselor textile, cosmetice, inclusiv a ambalajelor alimentare, cum ar fi cutiile de pizza, potrivit unui comunicat de presă emis de Executivul blocului. Decizia vizează substanțele care nu se descompun în mediul natural și pentru care există alternative sigure și a fost luată în baza Regulamentului european REACH.
„Întreprinderile vor dispune de perioade de tranziție suficiente pentru a se adapta”, a declarat Maroš Šefčovič, vicepreședinte executiv pentru Pactul verde european și relații interinstituționale, citat în comunicatul Comisiei. În funcție de utilizare, perioadele de tranziție sunt cuprinse între 18 luni și 5 ani.