Agențiile de mediu avertizează blocul comun că riscă să nu atingă obiectivul Organizației Națiunilor Unite de reducere la jumătate, până în anul 2030, a risipei de alimente pe cap de locuitor și obligațiile juridice care decurg din Directiva-cadru privind deșeurile.
40% din alimente sunt risipite la nivel global, provocând aproximativ 8%-10% din emisiile mondiale și utilizând aproape 28% din suprafața agricolă a lumii – mai mare decât China și India la un loc, semnalează Biroul European de Mediu, cea mai vastă rețea de agenții de profil, într-un comunicat transmis vineri, 10 mai.
Comisia Europeană a propus reducerea pierderilor de alimente cu 30% în gospodării, restaurante și retail și cu 10% în activitățile de procesare, față de anul 2020, iar Parlamentul a ridicat nivelurile la 40% și, respectiv, la 20%, prin poziția adoptată luna trecută. Urmează ca statele membre să ajungă la un acord comun cu privire la proiectul Comisiei și au această ocazie la următoarea reuniune a miniștrilor de mediu, din 17 iunie.
Grupurile de mediu propun accelerarea acțiunilor prin creșterea țintelor de reducere în industria de prelucrare a alimentelor până la cel puțin 25%, însă nu multe state membre consideră realizabil acest lucru. Potrivit publicației Euractiv, țări precum Germania, Țările de Jos și Austria își doresc mai multă ambiție.
Propunerea Executivului european a fost una dintre cele două acțiuni promise pentru a lupta împotriva risipei alimentare în blocul comun, ca parte a politicii „De la fermă la consumator”. Cealaltă a fost revizuirea datei de expirare marcată pe etichetele produselor. Anul trecut, executivul Uniunii Europene a lansat o consultare publică pentru a aborda neînțelegerile cu privire la etichetarea produselor alimentare. Până în prezent, o propunere concretă referitoare la acest aspect nu a fost avansată, mai scrie Euractiv.
Curtea de Conturi Europeană avertizează: recuperarea banilor UE cheltuiți necorespunzător durează prea mult
Curtea de Conturi Europeană, în raportul său special publicat în data de 7 mai a.c., recomandă Comisiei să ia în considerare acțiuni suplimentare pentru recuperarea mai rapidă a fondurilor UE cheltuite necorespunzător. Constatările auditului Curții arată că, de regulă, trec între 14 și 23 de luni de la încheierea activităților finanțate din bani publici, fără respectarea cerințelor UE, până la emiterea unei cereri de rambursare, iar returnarea sumelor poate dura ani, și avertizează că procesul poate încetini chiar mai mult în cazul ajutoarelor directe acordate fermierilor. „În lipsa unui stimulent, există riscul ca rata recuperărilor în agricultură să scadă”, atenționează auditorii Curții, făcând referire la faptul că politica agricolă comună pentru perioada 2023-2027 nu mai cuprinde regula introdusă în 2006, prin care statele membre suportau o parte din suma nerecuperată, în cazul în care corecțiile durau prea mult.
Pentru Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), cuantumul total al cheltuielilor neconforme detectate în perioada 2007-2022 a fost de 2,4 miliarde de euro, cele mai mari valori fiind raportate de Franța, Italia, Spania și Polonia. 52 % din această sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului 2022, iar restul a fost fie anulat (9%), fie reprezintă datorii restante (39%). În analiza sa, Curtea a observat diferențe semnificative între statele membre în privința ratelor de recuperare și de anulare. Cea mai mare rată de recuperare a fost consemnată în Austria (92%), iar cea mai mică în Polonia (17%), în timp ce ponderea anulărilor a variat între 0%, în Austria și alte câteva state printre care și România, și 48%, în Țările de Jos.
Franța aprobă utilizarea experimentală a unor soluții de combatere a dăunătorilor obținute din surse naturale
Ministerul francez al agriculturii susține logistic și financiar dezvoltarea unei soluții naturale împotriva îngălbenirii sfeclei de zahăr, una dintre cele mai frecvente boli ale acestei plante. Produsul, testat experimental pe o suprafață de 500 de hectare, se bazează pe kairomoni. Acestea sunt molecule mirositoare care au un efect respingător asupra afidelor, dăunători ai sfeclei de zahăr. În felul acesta se poate reduce nivelul de infestare și se pot amâna tratamentele cu insecticide.
Din cauza unei ierni foarte blânde, riscul de îngălbenire a sfeclei este, anul acesta, foarte mare, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii din Franța. Pentru a lupta împotriva afidelor, dăunători responsabili de transmiterea bolii numită îngălbenirea sfeclei, experții francezi recomandă o strategie care să includă întărirea nivelului epidemiologic, supravegherea afidelor, luarea unor măsuri profilactice precum smulgerea lăstarilor de sfeclă afectați și, ca ultimă soluție, utilizarea tratamentelor cu insecticide.
Proiectul-pilot, care presupune testarea diferitelor amestecuri de compuși organici volatili cu scopul de a perturba comportamentul afidelor, se derulează în cadrul Planului Național de Cercetare și Inovare și este finanțat cu o sumă de aproximativ 300.000 de euro.
Așteptări limitate în privința redresării consumului alimentar
Prețurile alimentelor rămân în continuare ridicate, iar acest lucru combinat cu perspectivele reduse de creștere economică limitează așteptările de normalizare a consumului, se arată în raportul privind previziunile pe termen scurt pentru piețele agricole din Uniunea Europeană, publicat de Comisie la începutul lunii în curs.
Se anticipează că producția de cereale a blocului va crește în acest an agricol, datorită randamentelor mai bune, și este confirmată redresarea producției de zahăr. Oferta de lapte din statele membre va rămâne relativ stabilă, în pofida scăderii efectivelor de vaci de lapte, iar producția și exporturile de brânzeturi și unt din piața comună ar putea continua să avanseze în 2024.
Cererea pentru carnea de pasăre este estimată în creștere, în schimb se previzionează o scădere a consumului și producției de carne de vită. De asemenea, producția de carne de porc se va reduce ușor.
Fermierii europeni continuă să se confrunte cu incertitudini legate de evenimente meteorologice extreme imprevizibile, conflicte geopolitice în curs, creștere economică mai scăzută. Costurile cu inputurile rămân peste nivelurile anterioare pandemiei de COVID-19, ratele dobânzilor încă ridicate și persistă presiunea cheltuielilor cu forța de muncă, se mai arată în raportul Comisiei.
Mercosur revine pe agenda negociatorilor
Negociatorul-șef al Uniunii Europene, Rupert Schlegelmilch, speră să poată încheia acordul cu blocul comercial sud-american Mercosur după alegerile europene, scrie Agenția EFE. Oficialul european a explicat în timpul unei vizite în Uruguay că semnarea tratatului a fost întreruptă pentru a se asigura că a fost pe deplin aliniat la standardele legate de sustenabilitate, cum ar fi angajamente mai puternice privind defrișarea sau punerea în aplicare a Acordului de la Paris, și a afirmat că, acum, aceste aspecte sunt mult mai detaliate. Schlegelmilch a admis că protestele fermierilor izbucnite în Europa la începutul acestui an au încetinit negocierile, dar, în același timp, s-a delimitat de declarațiile președintelui francez, Emmanuel Macron, care a spus, recent, că textul acordului este învechit și ar trebui deschise noi tratative.
Dacă Acordul UE-Mercosur, care se negociază de două decenii, ar fi semnat, acesta ar fi cel mai mare parteneriat al blocului până în prezent, acoperind 10% din populația lumii și 20% din PIB-ul global.