Uniunea Europeană intenționează să impună standarde mai stricte pentru alimentele importate, în special în ceea ce privește pesticidele și bunăstarea animalelor, scrie euractiv.com. Potrivit unui proiect al Comisiei Europene, cele mai periculoase pesticide, interzise în UE, nu ar mai putea ajunge pe piața unică prin importuri.
În plus, Executivul european promite să blocheze, în cadrul blocului comunitar, producția unor astfel de substanțe destinate exportului. Totodată, Bruxelles-ul vrea ca alimentele importate să respecte aceleași reguli europene privind bunăstarea animalelor.
Măsurile fac parte dintr-un plan mai amplu, care urmărește protejarea fermierilor europeni și consolidarea standardelor de siguranță alimentară, și urmează să fie prezentate oficial în luna februarie, într-o foaie de parcurs pentru sectorul agroalimentar.
Simplificarea mecanismului de verificare a rezultatelor actualei PAC alimentează critici
Comisia Europeană se pregătește să renunțe la un mecanism de verificare a modului în care sunt cheltuite fondurile din politica agricolă comună (PAC) înainte de finalizarea primei evaluări a rezultatelor, realizată la doi ani de la intrarea în vigoare a actualei PAC, potrivit publicației Politico. Mișcarea, prezentată drept „simplificare” de oficialii europeni, este considerată problematică de critici.
La 1 ianuarie 2023, Comisia a implementat un nou model de punere în aplicare a politicii agricole comune, bazat pe rezultate, introducând o procedură de verificare anuală a performanțelor și o evaluare bienală a acestora. Mecanismul a fost conceput ca un instrument de avertizare timpurie asupra abaterilor bugetare.
Însă certificarea performanței a fost întâmpinată cu reticență de ministerele naționale ale agriculturii, care au descris-o drept „o povară administrativă substanțială” ce întârzie plățile pentru fermieri. În noiembrie anul trecut, toți cei 27 de miniștri ai agriculturii din Uniunea Europeană au cerut Comisiei să revizuiască această nouă regulă. În Consiliul Agrifish din ianuarie a.c., subiectul a fost readus în discuție de președinția poloneză, iar comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, le-a promis reprezentanților statelor membre că va propune eliminarea cerinței privind verificarea anuală a performanței, ca parte a unui nou pachet de simplificare ce urmează să fie prezentat în prima jumătate a acestui an.
Hansen și alți oficiali din Comisia Europeană susțin că supravegherea PAC nu va fi afectată, însă profesorul de drept german, Rudolf Mögele, cu o experiență de aproape trei decenii la DG AGRI, unde a fost responsabil cu auditurile și asigurările în agricultură, are o altă părere. El consideră că eliminarea acestui mecanism ar slăbi controlul asupra modului în care sunt cheltuite subvențiile agricole. „Era singurul sistem de avertizare timpurie – o modalitate de a detecta problemele înainte de a fi prea târziu”, a declarat Mögele pentru Politico, avertizând că eliminarea certificării performanțelor vine într-un moment sensibil pentru bugetul UE. Începând din 2028, Uniunea va trebui să ramburseze 300 de miliarde de euro din împrumuturile post-Covid, iar acest lucru va pune presiune pe bugetul european. Cu solicitări tot mai mari pentru finanțarea apărării și securității energetice, fondurile PAC ar putea fi reevaluate.
Cererea de leguminoase este în creștere
Cererea globală de leguminoase este în creștere, fiind susținută de factori economici, precum accesibilitatea acestora ca sursă de proteine, dar și de tendințele legate de sustenabilitate și alimentație sănătoasă, evidențiază un raport Rabobank, citat de World-Grain. Deși leguminoasele rămân produse de nișă comparativ cu cerealele, autorul raportului, un analist al băncii specializat în piețe agricole, remarcă apariția unor noi jucători în comerțul mondial atât în ceea ce privește originea, cât și destinația acestora. De exemplu, Argentina a devenit un exportator-cheie pentru mai multe tipuri de fasole, Turcia este acum un centru important de procesare și distribuție în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord, în timp ce Egiptul a ajuns cel mai mare cumpărător. De asemenea, Rusia și-a crescut ponderea exporturilor de mazăre uscată.
Potrivit Consiliului Internațional al Cerealelor, mazărea uscată, năutul și lintea reprezintă 68% din totalul comerțului global de leguminoase, care anul trecut a ajuns la 21 de milioane de tone, echivalentul a 20% din producția mondială. Raportul arată că, spre deosebire de cereale, sectorul leguminoaselor prezintă încă bariere în atragerea investitorilor și atingerea potențialului de creștere, cum ar fi prețurile volatile și transparența redusă în privința datelor de piață.
Tendința de scădere a consumului global de vin, confirmată în 2024
Anul 2024 a confirmat tendința de reducere a consumului mondial de vin, scrie EFA News. Pentru companiile vinicole italiene, prioritatea este identificarea de noi piețe de desfacere.
În ultimii trei ani, producătorii italieni și-au crescut vânzările de vin în Europa de Est și America Latină, în țări precum Polonia, Cehia, România, Mexic și Ecuador, și au așteptări de la acordul UE-Mercosur, vizând piața braziliană, unde vinurile roșii, în special toscane și piemontese, sunt apreciate de consumatori, potrivit sursei citate.
Pe principala piață pentru vin, cea a Statelor Unite, consumul este susținut, în general, de persoanele cu vârste de peste 60 de ani. Tinerii din generația Z consumă vin doar la ocazii speciale și acordă atenție conținutului de alcool și durabilității.
Franța, al doilea cel mai mare producător de vin din UE, după Italia, nu și-a revenit după declinul din 2023, cauzat de scăderea vânzărilor transfrontaliere de vinuri roșii. În 2024, șampania a fost cea care a tras în jos exporturile din Hexagon.
Pe fondul problemelor din industria vinului, Comisia Europeană pregătește un pachet de măsuri dedicate acestui sector.
Noi indicații geografice protejate: o clătită finlandeză, o miere valonă și un pepene galben din Franța
O clătită finlandeză, o miere valonă și un pepene galben cultivat într-o regiune franceză au primit aprobarea Comisiei pentru a fi introduse în registrul indicațiilor geografice protejate (IGP). Aceste trei noi denumiri se vor alătura listei de 3.646 de produse deja protejate prin schemele de calitate europene, disponibile în baza de date eAmbrosia.
Clătita produsă în Savonia Superioară (Finlanda) conține lapte, făină, ouă și sare și este gătită într-o tigaie de fontă. Se deosebește de clătitele clasice prin aspectul său de dantelă, fiind subțire și crocantă. Mierea din Valonia (Belgia) este produsă dintr-o mare diversitate de flori. Cunoștințele specifice ale apicultorilor valoni le permit acestora să obțină o miere delicată și omogenă. Pepenele Cavaillon și-a construit reputația de-a lungul secolelor și face parte din patrimoniul orașului francez cu același nume, unde este sărbătorit, anual, în al doilea weekend din luna iulie.