Pierderea carbonului din sol, fenomen care afectează suprafețe mari de teren la nivel european, ar avea un efect negativ asupra securității alimentare și pentru eforturile de atenuare a modificărilor climatice, potrivit unui studiu publicat recent de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.
Rezervele de carbon din sol prezintă un risc ridicat de diminuare pe o suprafață cuprinsă între 43 și 83 de milioane de hectare de teren agricol la nivelul Uniunii Europene și Marii Britanii. Procentual, între 23% și 44% din terenuri sunt afectate. Nivelul de vulnerabilitate a terenurilor este diferit de la o țară la alta sau chiar de la regiune la regiune, iar riscul este mai ridicat în zonele cu un grad de umezeală mare.
Studiul concluzionează că pentru majoritatea terenurilor agricole din Uniunea Europeană sunt necesare măsuri de protecție suplimentară, cum ar fi culturi de acoperire, lucrări de arat reduse, folosirea plantelor cu rădăcini adânci, utilizarea pe scară mai largă a agrosilviculturii și rotația culturilor.
Analiza Centrului european de cercetare oferă informații pentru punerea în aplicare a unor bune practici mai bine direcționate și mai eficiente pentru păstrarea carbonului în sol, un element util pentru creșterea productivității, pentru reținerea apei și dezvoltarea nutrienților.
Investițiile în protejarea mediului stimulează dezvoltarea regională
Protejarea biodiversității și refacerea ecosistemelor pot contribui la creșterea economică a regiunilor europene rămase în urmă și pot sprijini politica de coeziune care vizează reducerea disparităților, este concluzia unui nou studiu publicat recent de Centrul de cercetare al Comisiei Europene. Proiecțiile cercetătorilor arată că o creștere cu 10% a capitalului natural conduce la majorarea cu 0,7% a valorii adăugate brute în regiunile UE, 0,4% fiind atribuit efectelor directe, iar 0,3% beneficiilor din zonele învecinate, în special ale acelora unde activitățile economice sunt dependente de sectoare care utilizează, în principal, resurse naturale.
Studiul arată, în esență, că investițiile pentru protejarea mediului înconjurător într-o anumită regiune amplifică impactul economic asupra unei arii geografice mai largi.
Analiza va sta la baza următoarei perioade de programare, 2028-2034, a politicii de coeziune a Uniunii Europene.
Mobilizare în UE, pentru limitarea răspândirii virusului febrei aftoase confirmat în Slovacia
Guvernul slovac a confirmat săptămâna trecută, vineri, apariția febrei aftoase în trei ferme de bovine din sudul țării. Virusul a fost detectat la numai două săptămâni după raportarea unui focar în Ungaria, în apropierea frontierei slovace, și se suspectează că aceasta ar fi sursa de infectare.
Autoritățile din Bratislava au dispus o mobilizare amplă de forțe pentru limitarea răspândirii infecției în țară, antrenând unități de poliție, pompieri și ale ministerului slovac al apărării, și au introdus o serie de interdicții, între care utilizarea publică a pădurilor din regiunea în care a fost detectat virusul febrei aftoase.
Statele Uniunii Europene s-au mobilizat, de asemenea, pentru a oferi ajutor Slovaciei. Cehia a livrat tehnologie pentru eutanasierea animalelor, Ungaria mijloace de transport, iar Germania a furnizat 10.000 de vaccinuri antivirale. Austria trimite specialiști și echipamente pentru dezinfectarea fermelor afectate, este așteptată asistență din partea Țărilor de Jos și o echipă de experți ai Comisiei Europene ajunge în Slovacia.
Ministrul slovac al agriculturii a anunțat sâmbătă că toate animalele aflate la o distanță de trei kilometri de focare, respectiv bovine, porcine, oi și caprine, vor fi sacrificate, indiferent dacă sunt vaccinate sau nu, potrivit presei locale.
Reamintim că virusul febrei aftoase a reapărut în Uniunea Europeană în luna ianuarie a.c., după mai mult de trei decenii, când un focar a fost raportat în Germania, la o fermă dintr-un land din estul țării. La începutul lunii martie, a fost confirmat un caz în Ungaria și în urmă cu câteva zile în Slovacia. Potrivit unui comunicat al Ministerului Federal al Agriculturii și Alimentației, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor a acceptat cererea Germaniei de a i se restabili statutul de țară indemnă de febră aftoasă fără vaccinare, cu excepția zonei contaminate, care rămâne izolată, și a unei arii de 3 km în jurul acesteia, unde se vor menține măsurile de supraveghere cel puțin până la mijlocul lunii aprilie a.c.
Germania ia atitudine împotriva practicilor comerciale neloiale
Germania reacționează împotriva practicilor comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente și sancționează, pentru prima dată, comercianții cu amănuntul. Potrivit raportului de activitate pentru anul 2024, publicat recent de Oficiul federal pentru agricultură și alimentație, două proceduri au fost inițiate împotriva abuzului de piață manifestat de comercianți în relația cu furnizori a căror putere de negociere este mai slabă. Prima procedură a vizat impunerea de către un comerciant a unei taxe de sortiment, cea de-a doua termenele de plată excesiv de lungi practicate de un mare lanț de retail în relația cu un producător de lapte și smântână proaspătă. Alte trei investigații se află în desfășurare.
Raportul autorității germane care asigură respectarea normelor comerciale arată că tot mai mulți furnizori de produse agroalimentare sunt interesați să-și apere drepturile, adresează întrebări și își folosesc cunoștințele în negocierile cu cumpărătorii lor.
Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și India, dificil de încheiat
Un acord cuprinzător de liber schimb între Uniunea Europeană și India este puțin probabil să se încheie până la sfârșitul anului 2025, din cauza diferențelor semnificative dintre cele două părți pe probleme cheie, cum ar fi băuturile spirtoase, vinurile și berea, scrie Euractiv. Într-o intervenție în Parlamentul European, negociatorul-șef al Comisiei Europene, Christophe Kiener, a recunoscut că New Delhi ar putea forța UE să-și „realinieze” abordarea comercială pentru a respecta termenul limită din 2025. El a subliniat că negocierile recente au fost foarte dificile și că India nu pare dispusă să accepte standardele de durabilitate pe care alți parteneri comerciali ai UE le-au convenit.
Kiener a explicat că oficialii din India au solicitat scutiri sau perioade de tranziție extinse pentru anumite reglementări, de la mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) și regulamentul Uniunii Europene împotriva defrișărilor, până la directiva privind sustenabilitatea socială și de mediu.