Agricultura în anul 2025 nu mai este una tradițională, de subzistență. Dar fără ajutorul tehnologiei, care a început să fie folosită de ani buni, așa ar fi. În ultimele decenii, tehnologia din domeniul agricol a evoluat în concordanță cu evoluția tehnologică a întregii societăți. Exploatarea agricolă, care în sine este o știință, înglobează aproape toate științele existente astăzi pe Terra.
Din acest considerent, nevoia de a produce hrană și de a conserva resursele se îmbină armonios, spune profesorul dr. Ovidiu Ranta, de la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca.
Profesorul clujean ține să precizeze că atunci când lumea se referă la tehnologie în agricultură, cel mai adesea se gândește la dronele agricole. Însă acestea n sunt mai mult de 5% din tehnologia efectiv folosită în agricultura modernă.
Evoluția tehnicii merge până la nivelul în care folosim pe scară largă vehicule autonome, fără nici un fel de conducător, drone care să fie utilizate pentru cartarea suprafețelor, pentru monitorizarea acestora sau chiar pentru aplicarea de diverse procedee, cum ar fi tratamente fitosanitare, semănat, fertilizat sau alte elemente specifice, foarte punctuale, acolo unde nu se poate interveni, în special în zonele cu suprafețe foarte mari sau în zonele alpine sau silvice.
Senzorii traductori și camerele de luat vederi au un rol crucial în agricultura modernă. Imagistica agricolă preia informații legate de tot ce mișcă în zona de procesare a imaginilor, transmiterea către inteligența artificială, cu ajutorul cărora se accesează și bazele de date existente și se fac previziuni în timp real.
Dar care este rolul principal al tehnologiei în agricultură? Răspunsul este: optimizarea proceselor de producție și reducerea impactul negativ asupra mediului.
Dacă tehnologia din agricultură este predată încă din facultate, ce se întâmplă în mediul economic real? Este ea folosită, cu adevărat în România? Florin Nicola, absolvent al USAMV și în prezent masterand la aceeași universitate, folosește intens tehnologia la compania din Sibiu la care lucrează.
Antreprenorul este implicat într-un proiect care vizează repopularea pășunilor alpine, depreciate de-a lungul timpului, astfel încât ele nu mai sunt valoroase pentru animale, pentru păstorit.
Demersul specialiștilor a început cu analizele de sol. Lipsa apei, temperaturile ridicate, lipsa nutrienților, aciditatea solului a făcut ca vegetația valoroasă să dispară. Animalele care nu mai aveau ce mânca au migrat către zonele mai joase, zonele de șes. Analizele de sol au fost prelevate cu niște mijloace tehnice noi, cu niște ATV-uri, cu sonde de prelevare.
După ce obținerea rezultatelor de laborator, specialiștii au însămânțat acestor pășuni cu semințe noi, cu semințe studiate, care rezistă la aceste modificări climatice. Însămânțarea a fost făcută în funcție de panta terenului, de expoziția lui, atât cu mijloace clasice, care sunt semănătorile speciale de de pajiști, dar și cu mijloacele moderne cu drona agricolă, prin care am împrăștiat efectiv sămânța la nivel de parcelă.
„ A trebuit să ne adaptăm cu mijloace moderne, cu drone agricole, atât pentru însămânțări, cât și pentru aplicarea unor bacterii, unor ciuperci care să ajute la această descompunere a materiei organice să reactiveze solul. Am reînviat solul, dacă pot spune așa, cu aceste bacterii, care automat au adus și o cantitate suficientă de nutrienți. Acești nutrienți punând în valoare speciile de furaj preferate de animale și au reapărut acele specii pe care animalul le le preferă. Am reactivat pajiștea și ea poate fi pășunat în continuare. Bineînțeles că am monitorizat toată această evoluție tot printr-o dronă, dar un alt tip de dronă care face fotografii de o rezoluție foarte înaltă, iar ele sunt procesate ulterior pe un birou și ne oferă o imagine cât mai complexă și treptat a evoluției pajiștii”, a precizat Florin Nicola.
Ce s-ar întâmpla dacă nu am avea această tehnologie pe care să o putem folosi?
”Sunt zone unde noi nu putem interveni doar cu această tehnologie nouă, de pildă drona agricolă sau, de pildă, analizele de sol nu le putem efectua doar cu aceste echipamente performante, îmbunătățite, adaptate la aceste schimbări climatice și la aceste condiții de cultură. Vorbim de o condiție de cultură la altitudini de peste 1200-1300 de metri, chiar și la 1500 de metri. Fără aceste mijloace moderne, noi nu am putea să efectuăm această activitate”, a mai spus Florin Nicola.
Reportaj realizat de Bianca Pădurean