Mâncăm româneşte cu seminţe din import

Seminte de fasole din import - Pexels / Digital Buggu

Legumele româneşti sunt cultivate în proporţie de 95% din seminţe provenite din import. Procentajul este mai redus în ceea ce privesc soiurile şi hibrizii de cereale. Specialiştii sunt de părere că important este ca seminţele folosite să fie adaptate la condiţiile din România. Tehnic, este adevărat, dar din punctul de vedere al balanţei comerciale, importurile de seminţe contribuie la deficit.

 

Invitaţi la Rural: Costel Vinatoru, director Banca de Gene şi Resurse Vegetale din Buzău, Mihai Popescu, director general ISTIS, Raymond Stanciu, director de producţie al Marcoser, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Pentru a urmări toate emisiunile, dezbaterile şi interviurile din programul Rural, vă invităm să vă abonaţi la canalul de YouTube al RFI Romania (click şi pe clopoţel pentru notificări). Dacă vreți să fiți la curent cu cele mai noi știri din domeniul agriculturii, urmăriți-ne și pe Instagram! Rămâneți conectați cu noi pe pagina de Facebook pentru a descoperi și discuta despre cele mai noi reglementări europene, informații despre PAC, fonduri europene și pentru a vedea interviuri și reportaje cu agricultori și experți din domeniul agricol!

 

Jurnal rural european

  • O sută de milioane de euro și posibilitatea unei finanțări suplimentare de 200%;
  • Mai multe informații pe etichetă, despre produsele alimentare;
  • În Franța, un maraton demonstrativ de o sută de ore cu tractoare electrice;
  • Reforma privind indicațiile geografice a mai făcut un pas.

O sută de milioane de euro și posibilitatea unei finanțări suplimentare de 200%

O sută de milioane de euro și o finanțare suplimentară de 200% care poate fi acordată de statele naționale formează al doilea pachet de sprijin pentru fermierii afectați de importurile de cereale ucrainene. Anunțul a fost făcut săptămâna trecută de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în scrisoarea de răspuns la apelul transmis la sfârșitul lunii martie de cele cinci țări membre aflate în vecinătatea Ucrainei: Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Slovacia. În mesajul său, von der Leyen a accentuat importanța unei abordări comune a preocupărilor legate de creșterea importurilor de cereale ucrainene și a continuării sprijinului pentru Ucraina, prin acțiuni care să faciliteze tranzitul exporturilor din țara vecină pe rutele terestre și după data de 5 iunie, și a transmis garanții că executivul european va lua preventiv măsuri, în baza clauzei de salvgardare, pentru a contracara rapid deteriorarea situației fermierilor europeni.

La întâlnirea reprezentanților celor cinci țări adiacente Ucrainei cu vicepreședintele executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis, și comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, care a avut loc miercuri, 19 aprilie, cei doi oficiali europeni au subliniat că pachetul de sprijin propus de executivul de la Bruxelles este condiționat de ridicarea măsurilor unilaterale de către statele membre.

Discuțiile pe această temă continuă la reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, în Consiliul Agrifish de marți, 25 aprilie. 

Între timp, suportul pentru Ucraina a fost reiterat ferm de miniștrii agriculturii din G7, grupul celor șapte țări puternic industrializate, care s-au întâlnit pentru două zile, la sfârșitul săptămânii trecute, la Miyazaki, în Japonia. Cu această ocazie, au declarat într-un comunicat că susțin „cu fermitate” continuarea Inițiativei privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră după data de 18 mai, când expiră acordul actual, scrie politico.eu. Prelungirea acordului mediat de Națiunile Unite și de Turcia se va negocia cu Rusia.


Mai multe informații pe etichetă, despre produsele alimentare 

Comisia Europeană a lansat, săptămâna trecută, propunerile de actualizare a standardelor de comercializare pentru o serie de produse alimentare, cu scopul de a crește nivelul de informare a consumatorilor, de a stimula vânzările în lanțurile scurte de aprovizionare și de a reduce risipa alimentară. Executivul propune introducerea unor norme mai clare și obligatorii privind indicarea originii produselor agroalimentare pe etichetă. Sunt vizate produse precum mierea sau fructele și legumele comercializate în orice formă, cu coajă, uscate, coapte, curățate, prelucrate sau tăiate. În cazul amestecurilor de produse, țara sau țările de origine vor trebui să figureze pe etichetă. Fructele și legumele cu defecte externe, dar adecvate pentru consum și vândute consumatorilor în stare proaspătă, la nivel local și direct de către producători, vor fi scutite de respectarea standardelor de comercializare. 
Revizuirea normelor acoperă, între altele, și sucurile de fructe, gemurile, marmeladele și urmărește creșterea conținutului de fructe și afișarea pe etichete a unor mențiuni clare în privința adaosului de zaharuri. 
Propunerile Comisiei vor fi transmise Parlamentului European și Consiliului pentru examinare și adoptare.


În Franța, un maraton demonstrativ de o sută de ore cu tractoare electrice

O companie franceză, producătoare de mașini și utilaje agricole electrice, începe de luni, 24 aprilie, o demonstrație care durează o sută de ore, pe o distanță de 47 de kilometri, în podgoriile din centrul Franței. Compania testează un model de tractor electric adaptat nevoilor viticultorilor, pe un așa-numit drum al vinului din regiunea Burgundia. Pe toată perioada demonstrației, viticultorii vor putea testa utilajele agricole electrice. 
Anul trecut, compania a atras opt milioane de euro de la investitori pentru a produce un model de tractor electric și un robot și pentru a crea o rețea de vânzări. Reprezentanții companiei au explicat că legislația nu permite autorizarea unui vehicul agricol fără intervenție umană și drept urmare au dezvoltat un robot care este cuplat la un tractor electric condus de o persoană. Soluțiile tehnice ale companiei franceze vin să confirme progresul tehnologic pe care îl fac producătorii de utilaje agricole.


Reforma privind indicațiile geografice a mai făcut un pas

Comitetul pentru agricultură din Parlamentul European (AGRI) a adoptat, săptămâna trecută, raportul său cu privire la noile reguli propuse de Comisie pentru înregistrarea și protejarea indicațiilor geografice (IG) pentru vin, băuturi spirtoase și produse agricole. În setul de amendamente adus propunerilor executivului european, eurodeputații s-au concentrat pe câteva aspecte: protecția online, protecția ingredientelor cu indicație geografică, accesul consumatorilor la rapoartele care descriu sustenabilitatea socială și de mediu, simplificarea procedurilor de înregistrare, mai multe drepturi și finanțări pentru grupurile de producători recunoscute. Raportul va fi transmis în Parlamentul European pentru a fi votat, posibil, în timpul sesiunii din perioada 31 mai - 1 iunie, și, dacă noile reguli vor fi adoptate, pot începe discuțiile cu guvernele Uniunii Europene, informează un comunicat al Comisiei AGRI.
În prezent, registrul Uniunii Europene de indicații geografice conține aproape 3.500 de înregistrări, reprezentând o cifră a vânzărilor de 75 de miliarde de euro. Valoarea de vânzare a unui produs cu denumire protejată este adesea dublă față de cea a produselor similare fără certificare, potrivit sursei citate.