Discutăm și astăzi despre temele importante ale agriculturii și europene și ale agriculturii românești. Evident, o să extindem probabil un pic acest subiect, pentru că plecăm de la ideea de a explica și de a înțelege ce se întâmplă cu aceste așa-numite condiționalități sociale. Ele sunt deja incluse în Politica Agricolă Comună, devin obligatorii de la 1 ianuarie 2025. Vrem să vedem cum se vor aplica ele în sectorul agricol și în sectorul agroalimentar.
De ce a fost nevoie de includerea condiționalităților sociale in PAC? Cum au fost ele gândite și introduse în Politica Agricolă Comună?
Invitați la Rural: Florian Marin, expert politici europene, lider sindical și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI Romania la Bruxelles.
Florian Marin, expert politici europene: „Rațiunea lor (n.r. a condiționalităților sociale) a fost legată de faptul că agricultura, în esență, este un sector greu încercat de multe probleme. De problemele care țin de agenda climatică, în sensul în care multe dintre condițiile și multe dintre directivele care au fost lansate de către Comisia Europeană și nu numai, au afectat, într-o formă sau alta, agricultura sau vor afecta agricultura, pentru că multe dintre ele încep să fie sau se implementează în 2025 (…)
Agricultura este un sector extrem de injust, dacă îmi permiteți, în sensul în care condițiile de muncă sunt precare, iar filozofia Bruxellului sau una din valorile care derivă din Tratatul de Aderare este tocmai eliminarea acestor inegalități. Politica agricolă Comună, până la urmă este o politică care este finanțată din bani publici. Aceste fonduri publice nu ar trebui să creeze condiții de muncă precare, abuzuri, sărăcie și așa mai departe.”
Mihaela Gherghișan: „(…) Sunt abuzuri peste tot, în toate statele membre. Sunt oameni care lucrează fără contract, care sunt plătiți mai puțin decât fac, care nu sunt plătiți, care sunt ținuți ore suplimentare neplătite. Abuzurile sunt multiple și sunt în toate statele membre.
Sunt niște forțe în piața de muncă care trebuie reglementate sau măcar un pic verificate să fie întotdeauna corecte. Este foarte greu de văzut până la capăt ce se întâmplă pe această filieră. Unde se face un contract de muncă și cineva prestează un serviciu contra unei remunerații? Cum spunea și invitatul nostru, munca și Codul muncii nu sunt competențe europene, ele sunt doar armonizate. Dar trebuie văzut ce se va întâmpla cu noua Comisie Europeană și de ce.
Roxana Mînzatu are acest portofoliu al muncii și al drepturilor sociale și al competențelor, să le spunem așa. Comisia Europeană să nu ia competențe noi de la statele membre, dar măcar să creeze acquis, poate acolo unde el nu există.”