Miercuri, 13 martie 2019 a fost montat studioul mobil RFI la Liceul Tehnologic Cezar Nicolau din comuna Brăneşti Discuție aprinsă între elevi și invitați, între cei care cer forța de muncă în agricultură, şi cei ce doresc dori să lucreze în acest domeniu. Invitații RFI România:
- Mihai IVAȘCU, director, Asociația Română a Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole
- Florin Constantin, expert în agribusiness, president of WG on HR, CCIFER
- Nicu Vasile, fermier Călărași, ProFarma Holding
- Monika Puiu, ex director general al NHR Agropartners
- Florentin Bercu, director executiv UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
Elevă: Credeți că doar având studiile liceale, am reuși să facem ceva în agricultură?
Florin Constantin : La ora aceasta principala nevoie a agriculturii românești este la nivelul calificărilor medii, la nivel de liceu tehnologic sau învățământ dual. Tot ce reprezintă tehnicieni, mecanizatori, mecanici – toată această parte de meserii aplicate, avem o mare carență. Toate firmele care sunt aici, toată lumea recrutează și se uită în special pentru ceea ce noi numim gulerele albastre, adică oameni de la mijlocul organizațiilor, care fac ca lucrurile să se miște efectiv. Țara este plină de manageri, avem nevoie de oameni care muncesc concret. Sunt fermieri pe care îi cunosc și care nu au au nimic excepțional, nu sun excepții, care ajung să-și plătească un mecanizator bun pe un utilaj performant mult peste o mie de euro pe lună/net, plus bonusuri, plus avantaje: telefon, mașină de serviciu, avantaje pe care orice corporatist de la o multinațională le poate invidia. Aceste utilaje sunt scumpe, sunt pretențioase și necesită o persoană care să aibă grijă de ele, să știe să le opereze la potențialul maxim. Eu vă încurajez, nu este nevoie să mergeți până la BAC plus patru ca să vă găsiți o carieră bună, dar trebuie ca formarea pe care o faceți în liceu să fie aplicată, să aibă multă practică la active, iar practica o puteți face în cadrul studiilor, dar și în vacanță, căutându-vă oportunități în ferme. În momentul când veți merge cu CV-ul să spuneți că ați văzut, știți ce înseamnă ferma respectivă, știți cum se lucrează, știți ce înseamnă o campanie, ce înseamnă un utilaj și să nu vorbiți doar din teorie.
Nicu Vasile : Agricultura reprezintă baza societății. Dacă ai ce pune pe masă, ai totul. Este meseria cea mai frumoasă de a fi fermier sau lucrător în agricultură. Noi nu știm să punem la punct toate aceste lucruri și trebuie să recunoaștem că avem niște carențe, dar eu v-aș ruga din suflet să învățați, învățați și iar să învățați. Acesta să fie sloganul de bază, pentru că este foarte bun. De ce vă spun aceste lucruri, 80 la sută dintre absolvenții de universități agronomice nu lucrează în domeniu. Nu există o corelație între mediul economic agricol și învățământul superior. S-a creat o mare problemă prin renunțarea la aceste școli profesionale și serale. Nu mai avem oameni care să pună mâna să execute. Am avut absolvenți de universități care au terminat în 89, nu le era rușine să muncească. Munca nu este o rușine. Societatea românească din ziua de astăzi ne-a învățat să nu mai muncim. Trebuie să punem mâna să facem și treaba. Sâmbătă m-am întâlnit cu un libanez care are o fermă în Oltenița. Îmi spunea că a început să aducă angajați din afara țării, pentru că aici nu mai găsește oameni serioși care să-și facă treaba. Voi aveți o meserie frumoasă, să nu vă fie rușine de ea, important este să o faceți cu sufletul. Eu vreau să angajez oameni care au terminat liceul, nu pe cei cu diplomă. Am văzut studenți în anul cinci, care nu știau să citească. Are dreptate colegul meu, sunt tractoriști, operatori de utilaje agricole care depășesc 5400 de lei bani în mână. Vă rog frumos, următoarea întâlnire dacă doriți, eu vă invit la mine la fermă. Avem și spații de recreere biliard, masă de tenis, săli de ședințe, spații de cazare inclusiv pentru profesori și elevi. M-am dus și am făcut demersurile la Universitatea Agronomică București pentru ca studenții să vină să facă practică la mine la fermă. Mai mult de atât, în cadrul acestei ferme există o firmă multinațională care este centrul tehnic pentru Bulgaria, Ucraina și România, care face partea de cercetare. Să nu credeți că dacă veți merge să munciți în străinătate veți fi mai bine. Nici pe departe. Am fost acolo, am văzut cum este. Este teribil de greu.
Elev: În domeniul zootehniei, cum vedeți viitorul?
Nicu Vasile: Sumbru. Acum trei săptămâni am avut o întâlnire cu oameni de afaceri din Nordul Bulgariei și la un moment dat prin prezență am început să ne prezentăm. Vine un coleg bulgar Nicolas, se așează lângă mine și îmi spune că tot ce este pe masă sunt produse de la fabrica lui de mezeluri, destul de scumpe. Într-adevăr erau foarte bune la gust, toate numai de porc. Atunci l-am întrebat dacă nu au avut probleme cu pesta porcină. Institutul de la Sofia spune că această pestă nu îi creează această problemă fermierului de rând. Mi-a zis că el oricum supune carnea la tratament termic plus la fum. Atunci am început să-i povestesc cum am eu asistat în județul Brăila, Valea Cânepei la o operațiune: televiziuni, jandarmi, utilaje. Am văzut cum le luau oamenilor porcii din curte. Au omorât 400 de mii de porci. Avem o mare problemă, pentru că zootehnia este ca o uzină, noi avem nevoie de ea în fiecare zi.
Elevă: Profilul meu este de agricultură ecologică. Noi am avut vizite de studii, am făcut și practică. Eu cred că sunt pregătită să merg mai departe în acest domeniu. În vizita de studiu am vizitat ferma de la Jilava, acolo am văzut un solar cu roșii, domnii de la acolo ne-au vorbit despre bolile pe care le au roșiile și cum combatem dăunătorii. Am vorbit despre marketing, cum să ne lansăm pe piață cu produsele.
Florentin Bercu: Noi avem nevoie de forță de muncă în cooperativă. Avem nevoie de tineri. Îi punem la muncă și îi și plătim. Vreau să vă spun, în primul rând în calitatea mea de tânăr agronom și fermier, absolvent de facultate de agricultură, că atâta timp cât faci ceea ce-ți place ai rezultate și beneficiile vor veni de la sine. Nu există persoană care să muncească cu pasiune, să aibă rezultate și să fie nemulțumit de beneficiile pe care le primește în schimb.
Reporter RFI: este nevoie de voi în agricultură pentru că media de vârstă a agriculturii în UE este de peste 55 de ani. Trebuie să lași la un moment dat cuiva munca, afacerea, marketingul, cercetarea. Trebuie lăsată tinerilor. În UE s-au investit sute de milioane de euro în programe de întors tinerii la țară. Nu au dat rezultate, pentru că una din problemele grave este accesul la proprietate. Nu e pământ pentru toți care vor să înceapă o afacere. Nici măcar 7 hectare să-ți faci o fermă zootehnică cu baze de furajare. De exemplu dumneavoastră, în domeniul vegetal ați da pământ tinerilor, i-ați încuraja să vină parte într-o afacere? Poate un mare fermier care nu are moștenitori ar vrea să împartă afacerea cu un tânăr să îl ia parte în afacere?
Florentin Bercu: În cadrul organizației noastre avem fermieri cu pământ de la 2 hectare la 3400 de hectare. Există o mare diversitate în rândul membrilor noștri. Cooperativa este singura soluție viabilă de dezvoltare durabilă atât a mediului rural, cât și de angrenare a populației în special a tinerilor. Avem un studiu intern făcut la nivelul UNCSV pe cele 22 de cooperative membre și am constatat că 60 la sută din persoanele asociate la aceste cooperative sunt până în 40 de ani. Este clar că cooperativele moderne din România funcționează după principii occidentale. Au rezultate. Optimizează costurile împreună și își pun în comun doar mintea în proporție de 99 la sută din cazuri și fiecare își exploatează individual terenul. Într-adevăr este o chestie de noroc și de perseverență. Nu este greu să te duci ca tânăr să accesezi un credit și să cumperi teren, dar la ora actuală fiecare fermier încearcă să crească suprafețele deținute. Eu cred că în maxim cinci ani o să se schimbe mentalitatea și aici rolul cel mai important al cooperativei este integrarea producției. Cei dinafară care au reușit, au reușit pentru că au realizat anumite investiții în comun care le permite să echilibreze veniturile pe lanț, în așa fel încât fermierul să fie implicat de la sămânță la furculiță în funcție de sector și de domeniu. Trebuie început și pe sectorul vegetal. Va fi foarte greu să integrezi toată producția de cereale din România, suntem conștienți, dar important este să începem, poate cu niște culturi de nișă. Chiar astăzi dimineața am primit un e-mail în care primeam o solicitare pentru fermierii noștri pentru a cultiva porumb dulce și sfeclă roșie pentru industrializare în sistem irigat. Culturile de nișă cresc eficiența și vin cu un plus valoare care le compensează veniturile.
Reporter RFI: V-ar plăcea să lucrați în afara țării?
Elev: Nu, aș dori să rămân în continuare în țară, să-mi fac viitorul aici, urmând profilul la care sunt.
Monika Puiu: Rămâneți în țară. Trebuie să faceți tot ce puteți ca această țară să-și arate frumusețea și puterea. Mă doare inima să văd câți oameni au plecat, aceștia ajutând alte economii să crească. Într-adevăr nu toți suntem făcuți să creștem România, în primul rând suntem făcuți să creștem noi. Cel mai trist este faptul că în România profesiile nu sunt foarte bine văzute. Mai bine ești un medic, un avocat sau un afacerist. Vă dau un exemplu: 40 la suta din tineri în Austria merg direct la o școală profesională, la ucenicie. În Germania, 60 la sută din tineri se orientează în această direcție. În România, agenții economici se trezesc ușor, ușor și realizează că nu mai există forță de muncă. Trebuie să investim în școlarizare.
Reporter RFI: În peste 5 ani va fi nevoie de peste 500 de mii de oameni în economia românească, este un deficit fantastic, nu este bine să-i aducem din Tailanda sau din China.
Monika Puiu: Ei vin, lucrează aici, contribuie la dezvoltarea României, dar se întorc acasă. Banii se duc acasă la ei. Doar noi, românii putem crește această țară. Profesiile sunt foarte importante. Nu contează ce faci, dacă o faci cu plăcere.
Mihai Ivașcu: Noi ca și asociație, acum 5- 6 ani, am identificat această nevoie de personal calificat în domeniul de mecanică agricolă. Mecanicul agricol este privit cu reticență chiar și de către voi, dar mai mult de către părinții voștri, ei făcând legătura cu meseria de tractorist care nu era prea bine văzută în trecut. Acum diferențele sunt foarte mari. Acum acesta este un specialist pe un utilaj performant. La o combină, cabina este asemănătoare cu cea a unui avion. Vreau să vă prezint proiectul pe care l-am demarat acum 2 ani, în cadrul unui liceu aproape de București, unde am înființat o clasă de învățământ dual pe partea de mecanică agricolă. La început nu am crezut că vom găsi copii interesați. Noi am cerut aprobare pentru o singură clasă de 28 de elevi. S-au înscris 42 de elevi. Acest lucru ne-a bucurat, ne-a motivat, astfel că am obținut aprobarea pentru încă o clasă. Acum acei copii sunt în anul II, clasa a X. Am ajuns la un număr de 33 de copii. Unii au înțeles că nu este pentru ei această meserie, au mers în practică, au văzut ce înseamnă un utilaj. Eu sper ca la finalul anului III, clasa a XI-a, cel puțin 25 de elevi să rămână în câmpul muncii în România. Dacă vorbesc numai pe partea de mecanică agricolă, în cadrul asociației, ar fi nevoie de mii de oameni. Vom continua și anul viitor, unde o să avem o nouă clasă de mecanici agricoli. La Miroslava, Iași se face o clasă de mecanici agricoli, în care noi ca și asociație suntem implicați alături de colegii fermieri, exact în sistemul dual. Învățământul dual pune foarte mult accent pe practică, începând din anul I undeva la 30 % din numărul de ore alocate învățământului și ajungem în anul II la 70%. Aceste ore de practică sunt foarte așteptate de către elevi. Trei zile din cinci sunt în ateliere și învață să desfacă și să monteze un tractor.
Florin Constantin: Am trăit zece ani în Franța, am lucrat cu un peisagist, în construcții și amenajări grădini, am lucrat și pe partea de management pentru o firmă din agricultură. Cred că este o etapă foarte importantă de care voi puteți beneficia – să mergeți în străinătate pentru o experiență profesională. Pe vremea când eu am absolvit liceul în 1999, ieșeam foarte greu din țară. Acum poți să ieși și să și lucrezi. Este o oportunitate să te duci, să vezi mentalități, tehnologii, oameni noi, dar cu gândul să vă întoarceți în țară. După 10 ani de stat în străinătate, am făcut și facultatea acolo, m-am întors pentru că oportunitățile mari sunt în România. Dacă suntem muncitori și foarte harnici, putem să sărim niște etape pe care dincolo le putem depăși foarte greu. În agricultură se poate crea un loc de muncă: tehnicienii, gulerele albastre din diverse domenii, dar se poate crea și oportunitatea de antreprenor. Este un domeniu care prin excelență îți permite cu foarte puține resurse, având ajutor și din partea UE; ai mai multe posibilități să fii ajutat și să demarezi la o scară mică ca să devii independent. Este foarte importantă orientarea în carieră încă de la nivelul școlii generale. Cred că un tânăr ar trebui să-și ia calea în carieră în clasa a VII-a.
Reporter RFI: I-ați sfătui pe frații voștri mai mici să aleagă aceeași carieră sau aceeași școală?
Elev: Da, pentru că este o meserie de viitor. Eu îmi doresc să fiu un lucrător în agricultură.
Elev: Eu și colegii mei am primit titlul de „ambasadori” ai acestui liceu pentru că ne-am implicat foarte mult în promovarea liceului atât în județ, cât și în toată țara. Ne-am implicat foarte mult în proiectele prezentate de doamna director, ne-am descoperit pe noi înșine, astfel că acum putem să ne alegem cariera potrivită. Eu voi termina profilul de medicină veterinară. În clasa a XI-a am făcut două săptămâni de practică în Cipru. Am avut un ciclu de două săptămâni de practică în străinătate. În prima săptămână am fost trimiși la o fermă de cai, la o herghelie, împreună cu cinci colegi. Am avut grijă de aceste animale, le-am hrănit și le-am curățat grajdurile. În a doua săptămână am fost la un adăpost de câini, pisici și animale de curte: oi, capre și măgăruși.
Florentin Bercu: Am fost plecat la diverse stagii atât de muncă, cât și teoretice în Franța, Belgia, Anglia, Scoția. Orice oportunitate de câteva luni este foarte bună, dar trebuie să fiți pregătiți de la început că ei vor dori să fiți folosiți doar pentru o anumită etapă, acolo n-o să puteți să progresați, așa cum ați putea să o faceți în țară. Eu în 2006 am muncit într-o fermă de căpșuni, mere, prune, pere. În al doilea an eram supervizor, iar în al treilea an au vrut să mă pună manager de fermă, împreună cu managerul englez. Ceilalți s-au împotrivit. Aceste posturi sunt doar pentru cei de acolo, nu pentru străini. Dacă vă doriți mai mult și nu vreți să rămâneți la stadiul de muncitor toată viața, până la bătrânețe, dacă doriți să aveți și perspective de antreprenoriat, să dezvoltați o afacere, este foarte bine să reveniți în țară, după o anumită perioadă. Este bine să fiți focusați, să știți ce vă place și să fiți perseverenți, doar așa veți reuși. Cooperativa este soluția prin care fermieri mici sau mijlocii, în special, pot beneficia de foarte multe aspecte. Atât liceul, cât și facultatea vă învață unde și ce să căutați, care îmbinate cu partea practică completează aceste aspecte și pe viitor ne dorim să existe o colaborare mult mai strânsă între fermieri și partea didactică. Aici vorbesc de studiile universitare, ar trebui reactualizate manualele, să fie cât mai aproape de practicile moderne din ferme. Ne aflăm în perioada în care se încheie ciclul financiar 2014 – 2020, prin care se pot primi bani atât prin APIA, cât și prin AFIR. Urmează a fi realizat viitorul plan strategic 2021 – 2027, unde cu siguranță vor fi măsuri dedicate micilor fermieri și tinerilor fermieri pentru instalare; actuala măsură 6.5 și 6.1 pentru început, în prima parte deoarece acolo nu au nevoie de un sprijin de cofinanțare, este integrare sută la sută, doar că trebuie respectate anumite reguli și să ai deja afacerea.
Reporter RFI: Există această măsură „Instalarea tânărului fermier” care înseamnă inclusiv și preluarea unei gospodării ceva mai mare. Crește sprijinul direct: până acum se dădeau vreo 25 de mii de euro, se merge până la 50 de mii de euro. Tinerii fermieri cu ceva afaceri în domeniu pot primi o sută de mii de euro odată, plus o primă anuală pentru fiecare hectar exploatat, dacă au suprafață agricolă.
Florin Constantin: Aceste măsuri sunt binevenite să ajute, dar atunci când te instalezi ca fermier, trebuie să ai o idee de business care să fie viabilă în sine, nu să te instalezi, cum am văzut în multe cazuri, pentru a lua o subvenție. Aceasta este mica nuanță. Trebuie deja să ai o convingere, o experiență, o idee de business care ar funcționa și altminteri decât cu o subvenție. Este binevenit acest ajutor, însă nu pentru el trebuie să fii motivat să te instalezi.
Elev: Dacă vrei să faci ceva, trebuie să ai curaj și să gândești pe termen lung. Eu visez să îmi deschid un cabinet veterinar, cu animale mari. Sunt din Oltenița și am aflat cu tristețe că în șase sate din zonă au mai rămas doar 20 de vaci, aproximativ 1000 de oi, foarte puține păsări, în schimb a crescut numărul foarte mare de câini.
Reporter RFI: La nivel național sunt peste 300 de cabinete sanitar veterinare neocupate, care așteaptă să fie concesionate. Nu mai sunt suficiente animale, iar medicii veterinari nu se duc pe zonă.
Elev: Ele așteaptă să fie concesionate, dar acum vorbim de studii, pentru că fără studii nu poți concesiona un teritoriu sau un cabinet.
Reporter RFI: Tu te gândești la un cabinet veterinar, asta presupune o facultate. Crezi că îți vei găsi loc în piață, în condițiile în care efectivul de animale ori s-a concentrat în exploatație, ori a scăzut în gospodăriile populației, mai puțin la porc, unde stăm relativ bine, până ajunge pesta peste tot. Crezi că ai un viitor în acest domeniu?
Elev: Da, am. Cu cât te concentrezi mai mult pe ceea ce faci, faci acel lucru mult mai bine, de calitate, despre asta vorbim, nu ne interesează cantitatea, vorbim de calitate. Dacă faci un lucru foarte bine, atunci vei fi căutat și nu contează câte cabinete sunt pe lângă tine, dacă tu îți faci treaba foarte bine și mergi pe siguranță, nu mai ai nevoie de absolut nimic altceva.
Reporter RFI: Calitatea este cheia succesului în ceea ce vreți să faceți, indiferent ce anume vă doriți: cabinet veterinar, marketing agricol, parte de ecologie sau ambalat lavandă în vid – trebuie să vă placă ceea ce faceți. Să nu vă gândiți că treceți prin acest liceu doar pentru că aveți nevoie de o diplomă. Acest liceu este șansa voastră să vă lansați în viață.
Emisiune realizată de RFI România cu sprijinul Comisiei Europene prin DG AGRI.