Înainte de a pleca la Bruxelles, unde prezidează reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, Petre Daea a detaliat care îi sunt planurile. Între acestea, continuarea programelor de finanțare în mai multe domenii deficitare și mai mulți bani europeni pentru România.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale trebuie să atragă 1 miliard de euro fonduri europene, în 2019 – pragul a fost stabilit la întâlnirea ministrului agriculturii, Petre Daea, cu oficialii AFIR, în acest fel ajungându-se la o rată de absorbţie de 53%.
Ţinta de absorbţie a fost stabilită având în vedere previziunile de plată trimestriale de la nivelul Centrelor regionale ale AFIR, respectiv 554 milioane de euro pentru proiectele de investiţii, precum şi suma de aproximativ 498,5 milioane de euro pentru plăţile compensatorii.
AFIR a primit solicitări de fonduri în valoare de peste 8,4 miliarde de euro, a încheiat contracte în valoare de 4,35 miliarde de euro şi a plătit beneficiarilor peste 4,1 miliarde de euro. Gradul de absorbţie a fondurilor europene derulate prin PNDR 2020 este de aproximativ 44%, până în prezent.
Jurnal Rural
Scutirea de impozit pe profit a cooperativelor agricole a fost extinsă cu 5 ani, iar plafonul cifrei de afaceri, majorat cu 1 milion de euro pentru un an de activitate.
Scutirea cooperativelor agricole de la plata impozitului pe profit nu va fi aplicată doar pentru primii 5 ani de la înființare. Cooperativele care procesează produse agricole sau produc și comercializează material genetic, precum și cele care au cifră de afaceri de până la 3 milioane de euro vor fi scutite de impozit și pentru alți 5 ani, conform unor modificări aduse Legii cooperației agricole și promulgate deja de președinte.
Totodată, scutirea de la plata impozitului pe clădirile și pe terenurile utilizate pentru obținerea producției agricole va fi aplicată pentru mai multe categorii de membri cooperatori.
Legea cooperației agricole prevede în prezent scutiri, dar multe dintre direcțiile de finanțe județene au desconsiderat prevederile, dând întâietate prevederilor Codului Fiscal, iar abia la începutul acestui an ANAF a emis o circulară pentru aplicarea unitară a scutirii de impozit.
Multe femei în agricultura românească (Eurostat)
România se situează pe primele locuri în Uniunea Europeană în privinţa ponderii femeilor care conduc ferme, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică - Eurostat. Datele, valabile pentru 2016,arată că ţările din UE cu cel mai ridicat procent de femei care conduc ferme erau Letonia şi Lituania (ambele cu 45%), urmate de România (34%). La nivelul Uniunii, procentul mediu era de 28% în 2016. Șapte din zece manageri ai celor 10,5 milioane de ferme din UE erau bărbaţi.
În privinţa vârstei, majoritatea managerilor de fermă aveau vârsta de 55 de ani sau mai mult şi doar 11% erau tineri cu vârsta de sub 40 de ani. În cazul tinerilor fermieri, proporţia femeilor era şi mai mică - 9%.
Datele publicate anterior de Eurostat arătau că o treime din toate fermele din UE sunt în România, dar acestea reprezintă doar 3,4% din producţia blocului comunitar. Explicaţia o constituie faptul că nouă din zece ferme din România au o suprafaţă mai mică de cinci hectare.
Ouă cu Fipronil, vândute populației
Peste 35.000 de ouă contaminate cu Fipronil de la o fermă avicolă din Drăgăneşti Vlaşca, judeţul Teleorman, au fost distribuite către o societate din judeţul Olt. Societatea respectivă a restras, după controale, din comerţ 6.000 de ouă. Anunțul vine după ce, în urma unui în lnoiembrie 2018, la ferma avicolă din Drăgăneşti Vlaşca au fost găsite peste 4,2 milioane de ouă contaminate cu un insecticid interzis.
Din cauza lipsei de comunicare rapidă din partea autorităților, cel puţin 102.000 de ouă contaminate cu Fipronil, de la ferma avicolă din Drăgăneşti Vlaşca, au ajuns în consum, spuneau reprezentanţii ANSVSA. Aceiași oficiali au spus că nu exclud posibilitatea ca ouă contaminate să fi ajuns pe piaţă şi înainte de efectuarea controlului.
Fipronilul este un insecticid cu spectru larg, interzis în Uniunea Europeană la animale destinate consumului uman, din cauza riscului foarte crescut pentru om de a suferi diverse forme de toxiinfecţie alimentară.
Campanie anti-PPA în Polonia
Polonia a decis sacrificarea a circa 200.000 de porci mistreţi pentru a preveni răspândirea pestei porcine africane, măsură neagreată însă de unele organizaţii ecologiste. Ministerul polonez al Agriculturii şi Mediului a amintit că mistreţii transmit virusul pestei porcine africane şi adesea se apropie de fermele de porci, fapt ce implică un risc semnificativ de propagare a virusului.
Decizia guvernului de la Varşovia a provocat proteste din partea grupurilor ecologiste şi a experţilor în biologie, care susţin că ar fi puţine cazurile în care pesta porcină africană este transmisă de mistreţi şi că principala cauză de propagare a acestei virus ar fi reprezentată de condiţiile sanitare precare din fermele de porci.
Guvernul de la Varşovia a luat în calcul anul trecut posibilitatea de a ridica un gard la graniţa cu Ucraina şi Belarus pentru a împiedica pătrunderea pe teritoriul polonez a mistreţilor purtători ai virusului, măsură ce nu a fost însă pusă în practică.
De la apariţia pestei porcine africane în Polonia, în anul 2014, au fost identificate peste o sută de focare de infecţie în ferme situate mai ales în estul ţării, fiind descoperiţi şi aproximativ 500 de mistreţi infectaţi.
Noi scutiri de impozit
Veniturile obţinute de agricultori din plante medicinale şi aromatice pe cel mult 2 hectare sunt considerate neimpozabile începând cu 1 ianuarie 2019, potrivit unei legi care modifică Codul Fiscal.
Până în prezent erau considerate neimpozabile veniturile obţinute din suprafeţe de până la 2 hectare de cereale, oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr şi hamei pe rod. Acestora li s-a alăturat, începând cu 1 ianuarie 2019, şi culturile de plante medicinale şi aromatice. ”Cultivarea plantelor medicinale şi aromatice cunoaşte o nouă etapă în care numărul celor care caută tratamente medicinale este în creştere. Cu o climă temperată, România este locul în care astfel de plante medicinale pot fi cultivate pe suprafeţe extinse, existând, astfel, şi calea de umplere a golului manifestat în procesul de export”, se arată în textul legii.
