Redescoperim aurul verde al României sau ce a mai rămas din el. La nivel mondial, aproximativ 60 de milioane de persoane depind în mod direct de păduri pentru a-și câștiga existența și alte 1,7 de miliarde depind indirect prin diverse activități legate de silvicultură.
Agricultorii români par să se teamă din ce în ce mai puțin de cooperativele agricole. Cifrele arată că în 2018 au fost înfiinţate 280 de asociaţii de producători sub forma cooperativelor agricole, atingându-se un prag maxim în ultimul deceniu, notează Ziarul Financiar. În plus, cifra de afaceri totală a cooperativelor din România a ajuns în 2018 la 1,3 mld. lei, cu 29% mai mult faţă de 2017.
Producția de miere din acest an stă sub semnul întrebării. Și asta pentru că vremea și-a făcut de cap în această primăvară. Seceta, grindina, ploile torențiale sau vântul puternic, fenomene înregistrate în perioada martie - mai, au lăsat fără mâncare familiile de albine. Mulți apicultori nu au făcut nici măcar un kilogram de miere. Nu doar România este afectată. La nivelul Uniunii Europene, productia de miere este compromisă din cauza caniculei.
Astăzi, la Rural, vorbim despre vinuri în contextul în care în perioada 12- 14 iulie are loc la Palatul Parlamentului cel mai mare eveniment dedicat acestui produs – este vorba despre WINE AND STREET FOOD FESTIVAL.
Un prilej excelent pentru a analiza piața și a vorbi despre tendințe împreună cu Cătălin Păduraru, președintele Concursului Internaţional de Vinuri București VINARIUM pe care l-am întrebat pentru început cui se adresează festivalul.
Despre agricultură vorbim în această ediție de Rural. Și nu despre orice tip de agricultură, ci despre agricultura de precizie. Este un subiect dezbătut intens la nivel european în ultimii ani, având în vedere că noile tehnologii au un impact asupra costului agriculturii moderne și asupra sectorului ca atare.
Se impune, de asemenea, întrebarea: unde se regăsește creșterea calității alimentelor în cadrul acestei discuții despre modernizarea agriculturii?
Comisarul european pentru agricultură avertizează că nu sunt negociabile schemele de plată pe suprafață care privesc mediul și clima. Este vorba despre eco-schemele pe care fermierii români le vor putea solicita în noua Politică Agricolă Comună.
Phil Hogan le-a spus miniștrilor agriculturii din UE că orice încercare de a dilua ambițiile politicii de a aborda problemele legate de mediu și climă este respinsă. Concret, eco-schemele vor înlocui actuala plată pe înverzire și plățile compensatorii acordate pe măsura de agro-mediu din PNDR 2020.
Comisarul european pentru agricultură promite din nou că, în curând, vor exista mai mulţi bani pentru fermierii mici şi medii din ţările Uniunii Europene.
Aflat la București, la reuniunea miniștrilor de resort, Phil Hogan vorbește și de adoptarea unei strategii în domeniului bioeconomiei, care va duce în următorii 10-12 ani la apariția a încă un milion de noi locuri de muncă în UE.
Emisiunea Rural vine chiar înainte de reuniunea, la București, a miniștrilor agriculturii din statele Uniunii Europene. Deja sunt mulți oficiali europeni, care fac vizite în teren pentru a vedea investiții importante din domeniul agricol.
Reuniunea informală propriu-zisă a miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din statele membre ale Uniunii Europene are loc în 4 iunie și va fi găzduită și prezidată de ministrul agriculturii Petre Daea.
Agricultura a fost mult prea puțin prezentă în campania pentru alegerile europene care tocmai s-au încheiat, dar a avut momentele sale insolite.
În Franța, mai mulți artiști și actori s-au mobilizat pentru ”Partidul Animalist”, o mică grupare creată în 2016 care promovează bunăstarea animalelor și dorește interdicția producerii de foie gras. Ea are un corespondent în Belgia : DierAnimal, astfel numit printr-un un joc de cuvinte în flamandă și franceză, după cum aflăm de la corespondentul RFI la Bruxelles Mihaela Gherghișan.
La Ziua liceelor agricole RFI Romania în parteneriat cu Fundaţia revistei Ferma şi DLG Intermarketing vă invită să urmăriţi o discuţie despre viitorul acestor meserii între liceeni, fermieri, autorităţi, reprezentanţi ai universităţilor de specialitate.
Cât interes stârnește agricultura în timpul dezbaterilor pentru alegerea unui nou Parlament European, deci și a unei noi comisii de agricultură și dezvoltare rurală? Prea puțin.
Cu unele accente în dezbaterea publică din România, de exemplu, în plan comunitar subiectul pare a nu fi existat. Agricultura a lipsit aproape total din campania electorală pan europeană
Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii au lansat un pachet de credite în valoare de un miliard de euro destinat în special tinerilor agricultori. Scopul este să crească accesul la finanţare pentru fermierii din Uniune.
Acțiunea vine după ce în 2017, 27% din cererile de împrumut transmise băncilor de către tinerii agricultori din UE au fost respinse, în comparaţie cu doar 9% pentru alte tipuri de ferme.
Încercarea autorităților de a aduce din nou tineri în satele din România nu prea dă rezultate pentru că lipsurile în rural sunt mai mari decât oportunitățile.
Prin adoptarea unei agriculturi agro-ecologice bazate pe eliminarea îngrăşămintelor chimice, reducerea culturilor intensive şi o creştere a pajiştilor şi a culturilor extensive, Europa ar reuşi să îşi hrănească în mod durabil cei 530 de milioane de locuitori în anul 2050.
Fermierii persoana fizică autorizată și cei cu întreprinderi individuale, radiați de la Registrul Comerțului, au posibilitatea solicitării reînregistrării și autorizării funcționării, anunță Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale.
România ar putea rămâne cu două agenții de plăți în agricultură, indică un vot în comisia de specialitate a Parlamentului European. Este vorba de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.
România nu susţine plafonarea subvențiilor venite de la Uniunea Europeană, ci doar partea de reaşezare a plăţilor directe la nivel european, anunță oficial Ministerul Agriculturii. România este alături de majoritatea țărilor europene în chestiunea plafonării plăților directe pentru marile ferme.
Fermierii din România nu mai scapă de problemele legate de viitoarea finanțare europeană în loc să își vadă de lucrările din această perioadă. Deocamdată scapă de plafonare, gândită pentru marile exploatații agricole.
Miercuri, 13 martie 2019 a fost montat studioul mobil RFI la Liceul Tehnologic Cezar Nicolau din comuna Brăneşti Discuție aprinsă între elevi și invitați, între cei care cer forța de muncă în agricultură, şi cei ce doresc dori să lucreze în acest domeniu. Invitații RFI România:
Sprijinul național pentru fermierii din spațiul comunitar a fost majorat la 20.000 de euro, banii putând fi dați fără a avea aprobare prealabilă din partea Bruxelles-ului, a decis Comisia Europeană.
Instituția a adoptat norme revizuite privind ajutoarele de stat în sectorul agricol, majorând cuantumul maxim pe care autoritățile naționale îl pot utiliza pentru a-i pe sprijini pe fermieri. Astfel, cuantumul maxim al ajutoarelor care poate fi distribuit pe fermă pe o perioadă de trei ani va crește de la 15.000 de euro la 20.000 de euro.
Nu există niciun risc de renaționalizare a Politicii Agricole Comune, dă din nou asigurări comisarul Phil Hogan. El spune că statele membre vor juca un rol mai important în viitoarea PAC, iar Comisia va continua să vegheze implementarea planurilor naționale.
Politica în domeniul agricol rămâne una comună la nivel european, dar statele membre vor avea o flexibilitate mai mare pentru a acoperi mai bine măsurile, în funcție de nevoile fiecăruia, explică Phil Hogan.
Potrivit unui studiu efectuat de Comisia Europeană în întreaga Uniune, cel mai adesea nu problema banilor este principala problemă pentru tinerii fermieri, după cum recunosc oficialii din DG AGRI.
”Sunt o grămadă de alte probleme legate de lipsa garanțiilor, accesul la teren, sistemul fiscal din diverse țări. Și, tocmai din cauza asta, pentru următorul plan strategic național, am cerut fiecărei țări să facă o strategie, în cadrul programului, pentru tinerii fermieri, pentru schimbarea generațională”, spune Elvira Bakker, şef adjunct unitate, DG AGRI.
Preşedintele Franţei Emmanuel Macron cere ”reinventarea Politicii Agricole Comune” pentru a apăra ”suveranitatea alimentară” a Europei. Franţa este cel mai mare producător agricol din Uniune şi principalul beneficiar al Politicii Agricole Comune.
Izbucnit acum câțiva ani, ”scandalul cărnii de cal” care a lovit și în România, se apropie de final. Într-un proces derulat în Franța, acuzarea cere condamnări la închisoare.
Propunerea Comisiei Europene privind noua structură financiară a viitoarei Politici Agricole Comune nu este cea mai potrivită pentru că ia bani exact de unde este mai mare nevoie. Declarația este a lui Valeriu Tabără, președinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, fost ministru al agriculturii.
Fermierii din Irlanda vor primi compensații financiare din partea Comisiei Europene, motivul fiind prăbuşirea preţurilor cărnii de vită şi lactatelor, în cazul unui Brexit fără acord. E vorba de sute de milioane de euro, ce ar compensa prăbuşirea pieţei şi pierderea clienţilor britanici.
Negocierea pachetului legislativ referitor la reforma politicii agricole comune, bioeconomia, inovarea și cercetarea agricolă, proteinele vegetale, sănătatea plantelor și a animalelor, dar și pescuitul se numără între cele 29 de dosare preluate de România.
Ministerul Agriculturii, în cadrul președinției Uniunii, va continua să lucreze la propunerile de regulamente privind planurile multianuale de gestionare, Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, controlul, măsurile tehnice, precum și la dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului.
Peste 4 milioane de ouă produse la o fermă din Teleorman au fost reţinute de Direcţia Sanitar -Veterinară, după ce analizele de laborator au arătat că unele erau contaminate cu Fipronil, un insecticid interzis în fermele de păsări. Grav este că 100.000 de ouă din lotul respectiv au ajuns în comerţ, fără ca oamenii să fie informaţi.
Înainte de a pleca la Bruxelles, unde prezidează reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, Petre Daea a detaliat care îi sunt planurile. Între acestea, continuarea programelor de finanțare în mai multe domenii deficitare și mai mulți bani europeni pentru România.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale trebuie să atragă 1 miliard de euro fonduri europene, în 2019 – pragul a fost stabilit la întâlnirea ministrului agriculturii, Petre Daea, cu oficialii AFIR, în acest fel ajungându-se la o rată de absorbţie de 53%.
2019 este un an complicat pentru Ministerul Agriculturii, recunosc autoritățile de la București, și asta pentru că, dincolo de problemele curente de gestionat, România conduce Uniunea Europeană, deci trebuie să ducă mai departe marile dosare în domeniu.
Forța de muncă din agricultura României este cel mai prost plătită la nivelul Uniunii Europene, arată un recent raport al Comisiei privind fermele din spațiul comunitar.
Astfel, în timp ce în Spania tariful este de 7,7 euro pe oră, în România media este de sub 2 euro. De asemenea, analiza Comisiei Europene arată că România se caracterizează prin ferme mici, pline de datorii şi în care muncesc, fără salariu, membrii familiei fermierului.
Curtea Europeană de Conturi este de părere că propunerea comisarului pentru agricultură Phil Hogan privind o Politică Agricolă Comună ”mai verde” nu este prea bine explicată și chiar prea costisitoare.
Dincolo de astfel de păreri, să amintim că în ultima vreme se ridică tot mai multe voci împotriva propunerii de reformă care renaționalizează, prea mult, agricultura europeană. Discuțiile nu sunt însă decât la început, după cum amintește corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.
Liderii europeni discută aprins în această perioadă viitorul financiar al Uniunii, deci și al Politicii Agricole Comune. În ciuda reducerii sumelor alocate, toată lumea e de acord că plăţile directe reprezintă o necesară centură de siguranţă pentru fermierii comunitari.
România nu stă deloc bine în ceea ce privește forța de muncă în agricultură, mai ales când vine vorba de generația care ar trebui să o schimbe pe cea actuală.
Datele arată că România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană când vine vorba de ponderea tinerilor care lucrează în agricultură. Astfel, mai puțin de 10% dintre managerii de fermă români aveau sub 40 de ani, ceea ce confirmă că îmbătrânirea forței de muncă din agricultură este o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene.
Vă propun în continuare să aflăm ce a fost la RALF 2018 - eveniment dedicat marilor fermieri (adică aceia cu exploatații de peste 1000 de hectare) și liderilor din agricultură, care prezintă bune practici, modele de business, exemple de succes și studii de caz din agricultura românească și internațională. Bogdan Romaniuc este cel care s-a ocupat, alături de mulți alții, de organizarea și prezentarea forumului.
România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie, în condițiile în care producția record de grâu și porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde de euro.
Cum faci diferența între ce este real şi important versus știrile false? Informațiile corecte sunt parte a unei agriculturi inteligente. Fără denaturare, neinterpretate şi mai ales la timp.
RFI Romania și Asociația Presei Agricole din România (APAR) au organizat joi, întâi noiembrie, la RAMADA Plaza, o discuție cu fermieri, autorități, presa şi specialiști în comunicare.
Moderatori au fost Cătălin Lenţa, jurnalist RFI și Nicoleta Dragomir, Redactor Șef Revista Ferma.
Comisia Europeană a publicat primul raport privind aplicarea normelor în materie de concurenţă în sectorul agricol. Activitatea autorităţilor europene îi poate ajuta pe fermieri să obţină condiţii mai bune atunci când îşi vând produsele.
România e în plină perioadă de plată a avansurilor în cazul subvențiilor agricole, primii intrați la plată fiind fermierii care se ocupă cu sectorul vegetal.
Câteva sute de mii de fermieri se așteaptă în aceste zile să primească în conturi banii. Să amintim că și anul acesta avansurile sunt ceva mai mari, de 70 de procente din valoarea subvenției în cazul plăţilor directe, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale. Discutăm despre plata subvențiilor cu Adrian Pintea, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
România e unul dintre principalii producători de miere din Uniunea Europeană, dar se pare că autorităţile nu acordă prea mult ajutor. Programul Naţional Apicol asigură 7 milioane de euro (jumătate bani europeni, jumătate contribuţie naţională) pentru întreg sectorul.
Nici românii nu sunt mari consumatori de miere. Anul 2018 este un an mediu pentru producţia de miere. S-a realizat aproximativ 65-70% din producţia multianuală comparativ cu anul trecut, când s-a realizat maxim 50% din producţia multianuală.
România a obţinut un angajament din partea Comisiei Europene pentru alocarea unor fonduri către zonele afectate de Pesta Porcină Africană, anunță ministrul Petre Daea, fără însă a face referire la sumele exacte.
Astăzi vorbim din nou, deși nu ne-am dori, despre pesta porcină africană. În timp ce în România epidemia pare a face doar pași timizi în ultima vreme, capătă glas tot mai tare fermierii care așteaptă despăgubiri după ce le-au fost omorâți porcii.
ANSVSA se mulțumește să trimită din când în când comunicate enumerative și probabil și medicii și inspectorii pe teren. Între timp, Belgia, unde au murit câțiva mistreți din cauza PPA, pare a se descurca mult mai bine și preventiv. Așa că o sunăm pe Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI la Bruxelles.
Parlamentul European vrea să înfiinţeze un soi de poliţie care să ancheteze cazurile de produse cu dublu standard de calitate. Inspectorii europeni vor putea verifica tot lanţul de producţie şi comercializare în cazul unor produse cu dublu standard.
Comisia Europeană are în vedere acordarea unui sprijin financiar pentru a îi ajuta fermierii români afectaţi de pesta porcină africană, anunță, la București, comisarul Phil Hogan.
Anchetă a Parchetului General legată de epidemia de pestă porcină africană - procurorii au dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de răspândirea bolilor la animale sau plante şi neglijenţă în serviciu.
Comisia Europeană a decis să acorde plata în avans a subvențiilor agricole pe suprafață în procent de 70 - 85% din valoare. Oficialii europeni spun că este o măsură după seceta puternică din acest an.
Astfel, agricultorii vor putea primi până la 70% din plățile directe și 85% din plățile aferente programului de dezvoltare rurală, de la începutul lunii octombrie 2018, fără a mai trebui să aștepte luna decembrie pentru a-și primi banii.
Dobrogea este infectată cu virusul pestei porcine africane și ar trebui izolată, din punct de vedere sanitar-veterinar, de restul României, spune la RFI Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc.
Mii de hectare de pământ cultivat au fost inundate de ploile care au căzut în special în luna iulie. ”Cele mai afectate culturi sunt cerealele, floarea soarelui și rapița”, declară la RFI Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Șeful LAPAR subliniază că intervenția Guvernului este iminentă.
Altfel, ”Mulți fermieri vor fi ruinați”, spune Laurențiu Baciu în interviul acordat RFI.
Are 40 de ani, îl cheamă Adi Constantin, lucrează anual 260 de hectare de pământ și a accesat până acum fonduri europene rezervate agriculturii în valoare de aproape 550.000 de euro. Fermierul despre care vorbim locuiește în satul Bălteni, de la granița județelor Buzău și Brăila.
Am mers în Bălteni pentru a afla cum a fost pentru Adi Constantin experiența accesării fondurilor europene. ”Nu chiar atât de grea”, după cum a mărturisit el.
Problema lui e mai degrabă cu autoritățile române, de la care așteaptă să creeze o o piață de desfacere corectă, cu prețuri competitive.
RFI își continuă periplul prin țară. Echipa radioului nostru a fost recent la Iași, acolo unde am realizat mai multe emisiuni în studioul mobil al RFI, pe b-dul Ștefan cel Mare și Sfânt. Și Rural s-a numărat printre emisiunile realizate la Iași.
Am avut acolo mai mulți invitați importanți cu care am discutat despre una din cele mai importante probleme din agricultura românească: lipsa forței de muncă. Printre invitați: profesorul de la USAMV Iași Stejărel Brezuleanu, mai mulți elevi și colaboratori ai săi, fermierul ieșean Vasile Lungu și prin telefon senatoarea Doina Silistru.
Asociația ”Creștem România Împreună”, inițiatoare a proiectelor naționale ”Mallțărănesc” și ”Adoptă un țăran”, a lansat un nou concept de tipul community brand. Este vorba despre un brand de produse autentice, tradiționale, 100% românești.
După 2020, banii europeni vor fi direcționați numai către ”fermierii veritabili”, dispărând sintagma ”fermier activ”, anunță noul Regulament European.
Pornind de la acest cadru, statele membre ar trebui să definească, în propriile planuri strategice ale Politicii Agricole Comune, care fermieri nu sunt considerați fermieri veritabili. Acest lucru se va face în funcție de condiții precum evaluări ale veniturilor, forța de muncă ocupată în fermă, obiectul de activitate al societății și intrările în registre.
Pentru noul exercițiu financiar al PAC, Comisia Europeană anunță că bugetul va scădea cu cel puțin 10%, însă promite că Politica Agricolă Comună va fi simplificată și că fondurile europene vor fi acordate într-un mod mai flexibil.
Comisia Europeană propune ca alocarea financiară pentru noul PAC să fie de circa 365 miliarde de euro, adică 28,5% din întregul buget al UE pentru anii 2021 – 2027.
Au trecut puține zile de când Phil Hogan, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, a venit cu detalii despre banii din următorul exercițiu bugetar. Bugetul PAC va fi ceva mai mic decât acum.
În emisiunea de astăzi discutăm despre pregătirile altor state comunitare pentru Politica Agricolă Comună de după 2020. Propunerea de scădere a fondurilor nu a căzut bine nimănui, și știm că și România vrea păstrarea nealterată a sumelor disponibile acum.
România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, spune ministrul Petre Daea. Declarația vine după ce Comisia Europeană a cerut plafonarea subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro.
Comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri. Nici vorbă să acceptăm așa ceva, spune la București ministrul Petre Daea
Au apărut primele certuri iscate de diminuarea bugetului comunitar pentru agricultură (viitoarea PAC). Prea puține țări se declară mulțumite, de exemplu Germania, care, cu un excedent bugetar, și-ar permite să suporte din banii ei diferența lăsată de plecarea Marii Britanii.
România nu ar avea decât de pierdut, dacă ținem cont de datele actuale, și nici nu pare a avea prea multe căi de atac, după cum aflăm de la corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.
Anunțul Comisiei Europene de reducere, în viitorul exercițiu bugetar, a banilor care vor fi folosiți pentru agricultura comunitară, stârnește valuri de nemulțumire și mai toată lumea se așteaptă la negocieri și nu doar la anunțuri.
Mai e puțin până ce Uniunea Europeană anunță banii cu care se va descurca în viitorul exercițiu financiar. E clar e că vor fi reduceri pentru că rămâne un gol provocat de Brexit – minus 15 miliarde de euro anual. Iar unul din domeniile afectate este Politica Agricolă Comună.
În ultimele zile, emisiunea Rural a fost ”plecată” din București, pe la fermieri și autorități locale din comune transilvănene, în drum spre târgul de agricultură AGRARIA de la Cluj.
Astăzi discutăm despre un proiect mai mult decât necesar României – așa numita zootehnizare a agriculturii. Dacă în domeniul vegetal lucrurile par bine puse la punct, creșterea animalelor, domeniul care poate aduce mulți bani, se arată încă rămasă în urmă. De fapt, după cum aflat de la cei cu care am discutat, evoluția este destul de înaintată și rapidă, doar că e nevoie de mai mult timp.
Comisia Europeană propune măsuri pentru interzicerea practicilor comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente, pentru a-i ajuta pe fermieri să își consolideze poziția pe piață și să se protejeze împotriva șocurilor viitoare.
Industria românească a laptelui nu trece prin cea mai fericită perioadă, iar lucrurile nu par a merge spre mai bine, spune Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui.
Cu puțin timp în urmă a fost înființată Uniunea Naţională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, prima formă asociativă de acest gen din România.
Proiectul înseamnă acum 8 cooperative agricole, membri fondatori, care dețin și exploatează terenuri în sudul și sud-estul României. Împreună au o cifră de afaceri de peste 100 milioane de lei şi acoperă o suprafaţă de aproximativ 150.000 hectare, aflată în continuă extindere.
Miniștrii pentru agricultură discută acum la Bruxelles propuneri care să ducă la egalizarea nivelului subvențiilor plătite fermierilor. Bulgaria, care are șefia Consiliului European, pledează pentru convergență, fără succes însă.
Regiunea Bruxelles Capitale cheamă în justiție Comisia Europeană pentru că a prelungit folosirea substanței glifosat fără a fi luat în considerare așa numitul ”principiu de precauție”.
În acest fel, glifosatul devine un subiect politic în spațiul comunitar, pentru că săptămâna aceasta și Parlamentul European atacă, este adevărat că doar verbal, și el Comisia, pentru mai multe afaceri, între care acest erbicid.
Noua Politică Agricolă Comună se va concentra pe tehnologizarea agriculturii și aplicarea unei agriculturi de precizie în toată Uniunea Europeană. Numai că încă nu prea se știe clar cum se va face împărțirea banilor pentru agricultura de precizie în noul PAC.
Politica Agricolă Comună este cel mai mare capitol din bugetul Uniunii, consumând aproape 40% din resurse. În acest fel, fondurile au transformat Uniunea într-unul dintre cei mai mari producători de bunuri agroalimentare, cu exporturi de peste 131 de miliarde de euro.
România vrea menţinerea unui buget solid al Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020 şi a celor doi piloni din cadrul acesteia și se opune plafonării plăţilor directe. Declarația îi aparține ministrului Petre Daea, pe cale să plece în mai multe capitale europene.
”România susţine menţinerea bugetului PAC şi cei doi piloni şi spune nu plafonării. Vrem să ne ducem spre convergenţă, să vedem ce perspective creăm pentru fermierii tineri. Un tânăr de astăzi nu poate fi un fermier de mâine fără pământ. Ce perspective îi dăm?”, spune Daea.
Aspectele financiare ale reformei Politicii Agricole Comune au fost discutate recent la Budapesta, la o reuniune a Grupului de la Vișegrad, unde invitat a fost comisarul pentru agricultură, Phil Hogan. La discuții a luat parte și o delegație din România.
Uniunea Europeană va rămâne principalul furnizor mondial de produse agricole, în ciuda problemelor financiare provocate de plecarea Marii Britanii. Federația ProAgro anunță că excluderea sau limitarea fermelor mari de la plățile directe reprezintă o inechitate.
Pentru 75% dintre fermierii români telefonul mobil este un instrument nelipsit în fiecare zi, însă doar 17% dintre fermieri folosesc un software pentru administrarea fermei, arată un studiu realizat o companie agricolă digitală.
Comisia Europeană cere o mai mare responsabilitate din partea țărilor membre în alegerea modului în care investesc finanțarea din cadrul PAC. Schimbările discutate în Politica Agricolă Comună urmăresc mai multe avantaje pentru tinerii fermieri.
La nivelul Uniunii, mai puțin de 6% dintre fermieri sunt mai tineri de 35 de ani, iar Comisia crede că sprijinul pentru noile generații de agricultori ar putea fi combinat cu stimulente adecvate care să faciliteze retragerea celor mai în vârstă, dar și transferul de cunoștințe între generații.
Modificare importantă în ceea ce privește plățile directe acordate fermierilor din Europa - creșterea cuantumului pentru schema de plată pentru tinerii fermieri. Nouă regulă apare în regulamentul Omnibus, capitolul agricultură, și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018.
Comisia Europeană propune reînnoirea, pentru 5 ani, a licenței de folosire a glifosatului, unul dintre cele mai folosite erbicide. Utilizarea acestei substanțe a divizat fermieri și ecologiștii, fiecare susținând opinii diferite privind glifosatul.
Încet, încet, apar detalii despre cum va arăta viitoarea Politică Agricolă Comună. Comisia Europeană planifică o schimbare fundamentală de curs. Cei doi piloni activi acum ar trebui să rămână în continuare pentru plăți directe și măsuri de dezvoltare rurală.
În vreme ce mulți dintre fermieri se plâng că nu sunt băgați în seamă de marii comercianți, au început să apară tot mai des inițiative de a pune lucrurile în comun. Iar atunci când se implică serios și autoritățile locale, rezultatul se arată pe măsură.
Arnaud Charmetant este unul dintre cetățenii străini care trăiesc în România și se ocupă de agricultură. Acum administrează 13.500 de hectare în Călărași și nu ”a fugit” cu pământul în Franța.
Arnaud Charmetant a venit în România acum 15 ani, şi-a făcut o familie, ba și-a mai adus și un frate încoace şi conduce o afacere de succes în agricultură. Ba chiar e în fruntea AIDER, Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă, unde are şi funcţia de preşedinte.
Industria alimentară din România se arată mult ”mai mare” decât poate produce deocamdată agricultura locală. În ciuda unor privatizări uneori discutabile, capacitatea de producție depășește ceea ce trimit fermierii spre fabrici.
Acum circa zece ani, industria alimentară din România însemna aproape 1.500 de fabrici, făbricuțe, ateliere și centre de producție. La ora actuală au rămas mai puțin de o treime, deși toată lumea este de acord că o astfel de industrie este cea care aduce plus-valoare în domeniu.
Continuitatea politicii agricole comune "nu este negociabilă”, susțin tot mai mulți oficiali din agricultură din mai multe state ale Uniunii Europene. România vrea o păstrare a actualelor prevederi, dar cu o mai mare flexibilitate.
INDAGRA 2017 a însemnat mai mult de 530 de firme din 24 de țări, o creștere de 4 procente față de anul anterior. Târgul se vrea cea mai importantă manifestare cu profil agricol organizată anual în România.
Statele care au fost prezente sunt cunoscute pentru puterea deținută pe piețele agrare mondiale: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Cehia, Coreea de Sud, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria. Franța și Turcia au avut pavilioane oficiale.
În 25 octombrie, Comisia Europeană urmează să decidă, prin vot al delegaților din statele comunitare, reautorizarea sau nu a folosirii Glifosatului în următorii 10 ani. În caz de interzicere, fermierii români spun că dau în judecată Comisia.
Unele decizii ale Uniunii Europene defavorizează agricultura din România, susține Emil Dumitru, președintele Pro Agro. ”Ne aflăm într-un paradox tipic românesc, avem peste 800.000 de cereri anual de plată, însă doar 70 de mii sunt înregistraţi fiscal”, spune Emil Dumitru.
Liderul Pro Agro susține că în România se pune prea mare accent pe soluţiile de finanţare pentru agricultură şi se vorbeşte prea puţin despre relaţia cu partenerii pe lanţ. ”Și cred că asta le lipseşte producătorilor - predictibilitate contractuală cu reţelele de comercializare”, a explicat el.
Fermierii au început să primească sumele cuvenite drept avans din ce li se cuvine drept sprijin pentru suprafața lucrată, în prima zi fiind vorba de aproape 25.000 de cereri intrate în plată.
Situația este mult mai bună decât anul trecut, când întârzierea acestei operațiuni financiare i-a dus pe unii fermieri aproape în faliment. De această dată, și cu o derogare din partea Comisiei Europene pentru condițiile meteo vitrege, peste 42 de milioane de euro au și ajuns la fermieri.
Cotele pentru zahăr, ultimul sistem de acest fel în agricultura Uniunii Europene, au dispărut, după aproape 50 de ani de la punerea în practică. Între anii 2006 și 2010, sectorul zahărului a fost restructurat puternic cu un sprijin comunitar de 5,4 miliarde de euro.
Decizia de a pune capăt cotelor de zahăr a fost luată de comun acord de Parlamentul European și statele membre în cadrul reformei din 2013 a Politicii Agricole Comune, în urma unui amplu proces de reformă și restructurare inițiat în 2006.
Fermierii care au avut de suferit după recentele furtuni vor fi despăgubiți, promite ministrul agriculturii. Petre Daea spune că cere bani guvernului în acest scop, mai ales pentru culturile de soia, cele mai afectate.
De Crăciun nu va mai fi unt în Europa, avertizează producătorii de lactate. ”Există un deficit semnificativ de smântână și unt peste tot în Europa. Nu va putea fi acoperită cererea până la Crăciun”, anunță directorul general al unei cooperative din Danemarca.
Vestea bună a emisiunii de astăzi e aceea că ministrul agriculturii spune că, prin rectificarea bugetului național, pentru agricultură s-a alocat întreaga sumă necesară. Astfel, din 16 octombrie începe plata în avans a subvențiilor pentru fermieri.
Mai e puțin până la schimbarea, pe alocuri majoră, a Politicii Agricole Comune (PAC). Se știe că una dintre modificări privește schimbarea modului de acordare a subvențiilor, sumele urmând a fi direcționate de la subvenția pe suprafață la plăți mai mari pentru lanțul de producție.
Subvențiile directe ale fermierilor europeni după 2020 este unul dintre subiectele aduse în atenție de grupul țărilor de la Vișegrad și impuse pe agenda miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, reuniți la Bruxelles. A fost o primă discuție concretă despre nevoia ca ele să fie cât mai puțin reduse.
Conferinţa despre viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), care a avut loc zilele trecute la Bruxelles, s-a axat mai ales pe viitorul subvenţiilor directe pentru fermieri. Odată cu Brexit-ul, bugetul UE se va diminua, prin dispariţia contribuţiei Regatului Unit la bugetul UE, şi prin urmare câteva milioane de euro vor fi pierdute şi de agricultori. Subvențiile acordate agricultorilor ar putea scădea serios.
Despre acest subiect, dar și despre alte teme actuale din agricultură discutăm în emisiunea Rural. Invitat în studioul RFI Horațiu Raicu, vicepreședinte AgroStar.
Comisia Europeană alocă 70 de milioane de euro pentru prelungirea cu un an, până în iunie 2018, a sprijinului acordat producătorilor de fructe perisabile afectaţi de interdicţia importurilor impusă de autorităţile din Rusia.
Măsurile au fost introduse de Comisia Europeană în urma embargoului impus de Rusia importurilor, în august 2014. Programul prelungit destinat producătorilor de fructe oferă o plasă de siguranţă producătorilor care ar putea să nu găsească piaţă de desfacere pentru produsele lor, din cauza embargoului.
Încet, încet, a venit vremea ca și în agricultura românească o bună parte a afacerilor să treacă la următoarea generație de manageri. Subiect uneori delicat, situația fiind dificilă și din cauza problemelor conexe. Între acestea, lipsa de muncitori calificați în domeniu.
Brexitul îi afectează pe fermierii europeni fără ca aceștia să aibă vreo vină. În contextul în care vor fi ridicate bariere comerciale între Uniunea Europeană și Marea Britanie, producătorii europeni nu vor mai putea vinde în aceleași cantități pe teritoriul britanic.
Primele schimbări în Politica Agricolă Comună ar urma să fie aplicate chiar de la 1 ianuarie 2018, fiind vorba de unele ajustări, spune Mihail Dumitru, director general adjunct în Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Comisia Europeană.
Iar asta se va întâmpla, spune el, pentru că Politica Agricolă Comună este direct dependentă de bugetul multianual al Uniunii.
La puțin timp după Agraria, la Cluj, ”crema” agriculturii românești s-a reunit la Fundulea, la ”Agriplanta 2017”. Din nou, dar pe un spațiu mai generos, sute de utilaje agricole, firme mari din domeniu și demonstrații practice în câmp.
Anunțata schimbare a Politicii Agricole Comune, din care fermierii români beneficiază de miliarde de euro, îi pune pe gânduri pe cei care fac agricultură în România.
În emisiunea Rural de astăzi abordăm mai multe subiecte, între care un exemplu de mică afacere lângă București, chiar dacă nu e o afacere în adevăratul sens al cuvântului, ci mai mult un exemplu de bune practici sociale la sate.
De asemenea, discutăm despre o cultură mai puțin populară în România, dar care poate aduce bani frumoși – salcia energetică, dar și despre ce înseamnă potențialele schimbări în Politica Agricolă Comună.
Magiunul din prune de Topoloveni este una dintre puținele, prea puținele mărci românești recunoscute de Uniunea Europeană în domeniul alimentar sau agricol.
Timp de patru zile, punctul central al agriculturii românești a fost Agraria, târgul de specialitate care a avut loc la Jucu, lângă Cluj.
În cinci ani, Delta Dunării va fi altfel decât un capăt de lume sau o zonă pentru turismul de sfârșit de săptămână, spune la RFI Ivan Patzaichin, președintele asociației ”Ivan Patzaichin – Mila 23”.
Ce s-ar întâmpla dacă mâine nu s-ar mai găsi în piață legumele sau fructele dorite? Va fi o criză a alimentelor odată cu interzicerea mai multor produse de protecție a plantelor ( pesticide )?
Ideea de asociere în agricultură nu mai ține de mult doar de ceea ce fac autoritățile, destul de puțin de altfel. Așa că un număr din ce în ce mai mare de producători își unesc forțele și înființează cooperative care să negocieze în numele lor și să aducă mai mulți bani. Dincolo de astfel de idei există și inițiative din partea societății civile, care suplinesc lipsa de activitate a autorităților. La Brașov, Asociația Creștem România Împreună a lansat primul ”Mall Țărănesc”.
Agricultura României, atât de des lăudată pentru cât de mult s-a modernizat și cât de bine știe să folosească fondurile europene, riscă să ajungă în scurt timp într-o criză provocată de lipsa specialiștilor în mașini agricole.
Au apărut primele propuneri pentru modificarea, din 2020, a Politicii Agricole Comune. La Consiliul pentru Agricultură de la Bruxelles, Malta a cerut simplificare și mai multă putere pentru fermieri.
Discutăm cu Dorin Cojocaru, președintele APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, despre disputa în care se implică mai multe state din centrul Europei, nemulțumite că marile firme ar vinde pe teritoriul lor produse alimentare diferite de cele din țările vestice. Există o diferență de calitate a produselor din Est și Vest?
Fermierii români răsuflă ușurați în privința plății subvențiilor europene odată cu acordul oficialilor de la Bruxelles în această chestiune. Comisia Europeană a cerut clarificări privind sprijinul cuplat pentru a se convinge că schema nu era de fapt ajutor de stat ilegal.
Ministrul agriculturii Petre Daea spune că echipa de experți trimiși la Bruxelles a reușit să convingă că Bucureștiul nu a greșit cu nimic.
Plata sprijinului cuplat pentru fermierii români este în continuare sub semnul întrebării, deși acest lucru ar fi putut fi lămurit încă de acum o săptămână. Comisia Europeană a cerut lămuriri despre cererile privind sprijinul cuplat notificat de România în 2016.
Ministerul agriculturii era gata să trimită o delegație la Bruxelles, care ar fi urmat să discute în 8 februarie cu cei din Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene - DG AGRI, numai că discuția a fost amânată pentru data de 16.
Fermierii români au primit aviz negativ din partea DG Agri pentru a participa alături de delegația Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale la discuțiile privind modificările propuse de România pentru acordarea subvențiilor.
La discuțiile anterioare între reprezentanții fermierilor și conducerea MADR se hotărâse ca la negocierile din 8 februarie de la Bruxelles să meargă nu doar oficiali din partea MADR, o delegație condusă de secretarul de stat Alexandru Potor, ci și reprezentanți ai fermierilor care să comunice direct către DG Agri necesitatea menținerii plăților.
Comisia Europeană pune întrebări autorităților de la București în legătură cu plățile acordate în cadrul așa numitului ”Sprijin Cuplat în Zootehnie”. Situația ar putea fi lămurită pe 8 februarie, când, la Bruxelles, oficiali din MADR vor discuta ce se întâmplă cu sprijinul cuplat aferent anului 2016.
Cei care doresc să își cultive singuri legume cu același gust ca odinioară pot primi semințe gratuite din cele mai cunoscute soiuri țărănești, și asta nu peste mult timp. Asociația Eco Ruralis România va lansa Catalogul de Semințe Țărănești cu soiuri tradiționale românești, data anunțată pentru eveniment fiind 1 martie, dată de la care se pot face și comenzi, în limita stocului disponibil de semințe.
În această ediție a emisiunii discutăm despre ce mai înseamnă satul care se tot modernizează de mulți ani, despre păstrarea lucrurilor bune și despre schimbarea, inclusiv a mentalităților și modului de trai, care nu întodeauna se dovedește benefică.
Noua ediție a emisiunii ”Rural” vine odată cu un nou ministru al agriculturii. Schimbarea guvernului îl aduce în fruntea MADR pe Petre Daea, până acum parlamentar PSD, membru în Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților.
În această ediție discutăm, la Brăila, cu fermierul Marcel Cucu, despre, evident, agricultură și politici agricole. Care în România sunt haotice, făcute după chipul unui ministru sau altuia și lipsite de coerență, spune Marcel Cucu.
La Viziru, Marcel Cucu are o fermă de aproximativ 250 ha cultură mare și o alta în care crește 1.000 de porci pe serie. Stă bine, spune el, chiar dacă nu se consideră un mare fermier. Ar putea avea mai mult, dar greutățile sunt mari, și asta pentru că fermierul român nu este pe picior de egalitate cu colegii săi din Uniunea Europeană.
În ediția de astăzi a emisiunii discutăm cu mai mulți tineri care au ales să rămână la sat deși puteau foarte bine să aleagă să muncească în afara României, pe bani mai mulți.
De fapt unul dintre ei a și fost plecat o perioadă peste hotare, dar s-a întors pentru că, spune el, nu își găsea locul.
Laurențiu Baciu este unul dintre fermierii români care se poate lauda că trăiește bine din agricultură. După un început anevoios, acum 25 de ani, lucrând pământul familiei, la ora actuală Laurențiu Baciu conduce Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Merge des la Bruxelles pentru a negocia cu autoritățile din domeniu și spune că ”face” 7 tone de grâu la hectar pe Dealurile Tutovei.
Georgeta și Mihai Caloian au o pensiune în satul Mierea din Buzău. Afacerea a început acum opt ani, cu un teren pe care era un petec de pădure. Cu ceva bani puși deoparte, cu alții de la bancă și cu un sprijin financiar de la Comisia Europeană, cei doi au ridicat pensiunea, dar proiectul e însă departe de a fi gata. Și asta pentru că deși numele satului te-ar face să crezi altceva, lucrurile nu au fost până acum numai lapte și miere. Probleme cu autoritățile locale, probleme cu alți proprietari din zonă, birocrația stufoasă și dobânzile mari cerute de bănci sunt piedicile care îi fac pe soții Caloian să considere că sunt la jumătatea drumului.
Poiana Neamțului nu este, așa cum ar da de înțeles numele, o localitate între Moldova și Transilvania, ci poarta de intrare în Munții Făgăraș, venind despre Sibiu. O zonă prielnică agriculturii montane și cu un potențial imens, și în agricultură, și în turism.
Acum jumătate de an, la Constanța lua ființă o comunitate virtuală în care se oferă, se caută şi se cumpără produse direct de la producători. ”Țăranii Dobrogeni” a apărut dintr-o discuție a Ioanei Moroșanu cu câțiva prieteni și din dorința de a găsi și cumpăra la prima mână produse cât mai naturale.
Agricultura românească se vede frumos la momente festive, așa cum a fost INDAGRA, târgul de specialitate care a avut loc la București. Doar că dincolo de prezentările sclipitoare, problemele de acum cronice ale fermierilor ies la iveală în fiecare discuție.
Emisiunea ”Rural” a fost prezentă, la sfârșit de octombrie, la târgul ”Țara Oltului în produse și tradiții”, care a avut loc în zona Avrig, mai exact în localitatea Bradu. Aflat la a doua ediție, târgul se dorește o manifestare pentru mai buna promovare a produselor și tradițiilor zonei.
În această ediție a emisiunii ”Rural” începem o discuție despre soarta fermierilor europeni din perspectiva acordurilor dintre Uniunea Europeană și Canada sau Statele Unite ale Americii.
Unul dintre acestea, cunoscut sub numele CETA și care privește relația cu Canada, tocmai a fost blocat de opoziția, între altele, a fermierilor belgieni, mai exact cei valoni, care susțin că mai mult vor avea de pierdut decât de câștigat.
Daniel Guzu este un om de afaceri cunoscut mai bine prin firmele din domeniul chimic și materialelor de construcții, dar și cu implicații financiare puternice în agricultură. Trei milioane de euro îi vin din sucurile produse sub brandul ”Ana are“ şi vinurile Casa Panciu.
Brandul a fost lansat în 2012 şi realizează în principal sucuri din fructe şi dulceţuri. Produsele realizate în fabrica lui Daniel Guzu în localitatea Ţifeşti, judeţul Vrancea, sunt comercializate în reţelele internaţionale de magazine, dar şi în câteva lanţuri de magazine locale.
Nici un fel de produse de origine animală din Ucraina și Republica Moldova nu mai pot intra în România, anunță ministrul agriculturii, care a interzis astfel de importuri după ce în statele vecine au fost raportate cazuri de pestă porcină africană.
România se grăbește să fie unul dintre puținele state europene care are o lege care să împiedice risipa alimentară, un proiect în acest sens urmând a intra zilele acestea la votul final în Camera Deputaților.
La nivel comunitar, fiecare european aruncă anual la gunoi nu mai puțin de 180 de kilograme de mâncare, iar România nu este departe de această valoare.
Vânzarea terenurilor agricole românești către străini a inflamat spiritele în ultima vreme și a provocat aprige discuții și luări de poziții. Cei mai vehemenți au fost reprezentanții fermierilor, care susțin că o treime a fost deja vândută către firme sau cetățeni din străinătate.
De aceea au apărut mai multe inițiative legislative de limitare a acestui proces, una fiind deja depusă în Senat de un parlamentar PSD. O alta aparține Ministerului Agriculturii, iar ministrul Achim Irimescu spune că ea va fi făcută publică zilele acestea, urmând a fi discutată cu fermierii.
România va putea exporta porci vii în Uniunea Europeană începând cu luna octombrie a acestui an, după ce trecerea în anexa I a Deciziei europene a fost votată în unanimitate în Comitetul Permanent Veterinar al Comisiei Europene. Și nu au fost cerute garanții suplimentare.
Exportul era interzis de 13 ani, mai exact din 2003, întrucât România folosea vaccinarea porcilor pentru eradicarea pestei porcine clasice. Și chiar dacă boala a dispărut de pe teritoriul național de ani buni, interdicția a rămas în vigoare, situație care a adus pierderi de milioane de euro fermierilor.
Ministerul Agriculturii ar trebui să publice lunar situaţia concentraţiei de pesticide din legume şi fructe, susține Federaţia Agrostar. Cererea vine după ce presa a scris că aceste produse conţin cantităţi mari de pesticide, iar afirmația aduce prejudicii financiare fermierilor.
În ediția de azi a emisiunii Rural discutăm cu directorul general adjunct de la APIA situația plății subvențiilor și aflăm când începe operațiunea în chestiune pentru 2016 și analizăm recent încheiata reuniune din Franța a miniștrilor agriculturii din spațiul comunitar.
Așadar, se știe că din 16 octombrie, APIA începe plata avansului din plățile directe aferente Campaniei 2016. Sumele vor fi virate fermierilor până pe 1 decembrie, dată după care statele membre sunt obligate să înceapă plățile integrale.
Agricultura e pe cale să calculeze rezultatele unui an plin de probleme și frământări – inundații, secetă, prețuri mici la vânzarea produselor și, peste toate, plata cu întârziere a subvențiilor.
România se poate aștepta în acest an la recorduri de producție în agricultură, estimează Comisia Europeană. Un recent raport al instituției anunță că România și Bulgaria vor avea producții medii la hectar care vor ajunge la niveluri record, în raport cu media ultimilor cinci ani.
Legea privind comercializarea produselor alimentare, care a fost promulgată de președinte, restrânge libertatea consumatorilor de a alege cele mai bune produse la prețuri competitive, acuză Asociația Marilor Rețele Comerciale din România.
Este vorba de legea care obligă marile magazine să se asigure că principalele produse alimentare de pe rafturi provin în proporție de 51% din producție internă, noua regulă urmând să fie aplicată peste 6 luni.
Proiectul legii care reglementează cumpărarea de terenuri agricole de către străini a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, dar aplicarea actului normativ va fi posibilă doar după finalizarea planului cadastral. Străinii vor putea cumpăra cel mult 50 de hectare de teren arabil.
La Luxemburg are loc reuniunea miniștrilor pentru agricultură și e de așteptat ca Phil Hogan, comisarul în domeniu, să vină cu noi propuneri pentru domeniile lapte și porcine, la fel ca și pentru sectoarele fructe și legume, acestea însă posibil luna viitoare.
Această ediție a emisiunii Rural este difuzată în perioada în care Comisia Europeană analizează noua lege care obligă supermarketurile din România să aibă pe rafturi carne, fructe și legume în proporție de cel puțin 51% aprovizionate pe așa numitul ”lanț scurt”.
Comisia Europeană face o mișcare neașteptată, dar bună pentru fermierii români mai ales, și permite prelungirea până la jumătatea toamnei a perioadei în care sunt plătite subvențiile. Anunțul a venit chiar de la comisarul pentru agricultură Phil Hogan.
Emisiunea Rural este difuzată exact în ziua în care România cere la Bruxelles deblocarea exportului de porci vii în spațiul comunitar. Pentru asta e nevoie de trecerea României în anexa I a Deciziei europene, iar producătorii români vor putea intra și pe alte piețe.
Negocierile sunt purtate de ministrul agriculturii, Achim Irimescu, și președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Radu Roatiș, care se întâlnesc cu comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară.
În județul Dâmbovița, în comuna Cândești, am fost la prima plantație de afin din zonă. Este o adevarată afacere, pe câteva hectare, și nu câțiva arbuști în spatele casei. Cristian Radu Săracu e cel care a pus-o pe picioare, lăsând în urmă o afacere în București.
Emisiunea ”Rural” ajunge astăzi la cea mai mare ciupercărie din sudul României, în comuna Conțești din Dâmbovița. Proprietarul acesteia este Teodor Basarab, care de fapt a studiat comerțul la ASE. După mai multe afaceri în domeniul agricol, din 2010 s-a apucat de cultivat ciuperci. Succesul financiar însă mai așteaptă.
Pe fondul crizei din agricultura europeană, la care România este parte, fermierii încearcă să găsească propriile soluții, uneori fără să mai aștepte reacția autorităților.
Și pentru că principala problemă o reprezintă vânzarea produselor, scăzută acum din cauza embargoului impus de Rusia, în unele state apar inițiative locale, care, fără a fi o noutate, ar putea fi o parte a soluției.
În scurt timp ar urma să fie pusă la punct o nouă lege a vânzării și cumpărării terenurilor agricole din România, act care să blocheze sau să limiteze accesul străinilor la terenuri. Anunțul vine de la ministrul agriculturii, după discuții purtate cu premierul Dacian Cioloș.
Ministerul Agriculturii e pe cale să lanseze o campanie de promovare a Programului Național de Dezvoltare Rurală în diasporă, încercând să-i convingă pe tineri să se întoarcă în România și să pună pe picioare o afacere în agricultură, cu ajutorul fondurilor europene.
Ideea este privită cu ochi buni de marii fermieri, care atrag însă atenția că guvernul ar trebui să pună în primul rând accentul pe facilitățile fiscale și administrative pentru românii din diasporă care ar vrea să se întoarcă, mai ales că românii din străinătate dispun de economii mai consistente.
Vânzarea terenurilor agricole românești către cetățeni străini sau firme din străinătate este un pericol național, susțin reprezentanții fermierilor locali. 40% din terenurile agricole din România ar fi deja în proprietatea unor firme sau persoane fizice străine.
Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților dezbate, din nou, legea care reglementează vânzarea produselor românești în supermarketuri. Fermierii au cerut insistent eliminarea taxelor arbitrare și condiții egale cu importatorii.
În agricultura românească, femeile rămân în continuare o prezență extrem de activă, chiar dacă de cele mai multe ori vorbim de cele angajate în agricultura de subzistență și mai rar de femeile care conduc afaceri în domeniu.
Producătorii de lapte din România cer guvernului o subvenție de aproximativ 50 de bani pe litrul de lapte pentru a putea traversa criza cu care sectorul se confruntă, având în vedere că în celelalte țări europene producătorii primesc astfel de subvenții.
Acord de principiu la Bruxelles între miniștrii agriculturii și Comisia Europeană privind măsurile de ieșire din criza fără precedent, care afectează toate statele membre UE și aproape toate sectoarele agricole.
Criza este profundă în Franța și Spania, dar se agravează treptat în nordul Europei, la fel ca și în est.
Cauzele sunt deja cunoscute: criza economică, dublată de embargoul rus și dispariția cotelor de lapte. Laptele, dar și carnea de porc și fructele și legumele sunt sectoarele cele mai atinse.
Scandalul provocat de valul de îmbolnăviri ale unor copii din județul Argeș este departe de a se fi terminat. Chiar dacă este cunoscută cauza – bacteria E.coli, nici până la ora actuală autoritățile nu sunt în stare să spună și care a fost modalitatea de contaminare.
Criza laptelui, care afectează fără discriminare toată Uniunea Europeană, are toate șansele să se agraveze, iar soluțiile așteptate de la Bruxelles întârzie. De aceea, diferite organizații și grupuri de reflexie vin fiecare cu propriile soluții.
Plata ”întârziată” a subvențiilor de către APIA dă peste cap planurile fermierilor. Obișnuiți ca banii să le intre în conturi la sfârșitul anului, amânarea de acum stârnește nemulțumiri și proteste.
Organizațiile de fermieri – atât cele din sectorul vegetal, cât și cele din zootehnie, participă la ceea ce se anunță a fi ultima ședință de Dialog Social înainte de finalizarea cererii unice de plată pe 2016. Producătorii sunt profund nemulțumiți de forma actuală a Ordinului de ministrul 619/2015, mai ales că oficialii din MADR și de la APIA au trecut cu vederea propunerile pe care agricultorii le-au făcut pentru actualizarea actului normativ pentru plata subvențiilor.
Patronatele și sindicatele din industria alimentară anunțau recent proteste de amploare pe 9 februarie în fața Ministerului Mediului. Motivul? Problemele din industria reciclării ambalajelor.
O achiziție anunțată în industria lactatelor schimbă situația, relativ stabilă, în piața românească. Compania Albalact Alba Iulia, cel mai mare jucător pe piața românească a lactatelor după rezultatele financiare din 2014, va fi preluată de grupul francez Lactalis.
De ceva vreme, și fermierii din România, dar nu numai ei, au un nou subiect de discuții – scurtarea lanțurilor alimentare. Un traseu simplificat și rapid al produselor din fermă până la consumatorul final, de altfel o recomandare, chiar o cerință, a Uniunii Europene.
O lege, aparent necunoscută în România, ar putea scumpi multe dintre alimente cu circa 30%, avertizează liderii din sectorul agro-alimentar. E vorba despre legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor, care a triplat taxa de mediu pe care producătorii o au de achitat către stat.
De puțin timp, agricultura din România are un nou șef – Achim Irimescu, venit de la Bruxelles, unde a fost responsabil tot de chestiuni agricole. Iar experiența în domeniu a domnului Irimescu e mai veche, de pe vremea când era secretar de stat în MADR. Emisiunea ”Rural” a stat de vorbă, despre restanțe și priorități, cu ministrul agriculturii.
Ca la fiecare început de an, speranțele fermierilor se îndreaptă în mai multe direcții – vremea bună, Ministerul Agriculturii (care împarte banii) și fondurile Uniunii Europene. În plus, în 2016 agricultorii așteaptă flexibilitate și simplificări, odată cu noua conducere a MADR.
Ministerul agriculturii are de puțin timp un nou șef - Achim Irimescu. Venit de la Bruxelles, noul ministru trebuie să facă față unui munte de probleme și nemulțumiri și se vede deja confruntat cu un protest în stradă.
Crescătorii de oi se pregătesc din nou de proteste și cer suspendarea de urgență a modificărilor aduse Legii vânătorii, un act normativ care, spun ei le produce mari pagube. Turmelor le este interzis pășunatul în perioada 6 decembrie - 24 aprilie pe terenurile agricole.
În ediția de astăzi a emisiunii Rural revenim asupra unui subiect abordat cu ceva vreme în urmă – ce rămâne din satul românesc dacă pleacă tinerii, și odată cu ei și forța de muncă.
În ediția actuală a emisiunii Rural discutăm din nou despre cum se mai schimbă agricultura românească. Astăzi - despre o afacere integrată în domeniu, dar care a pornit atipic – întâi a fost o unitate de prelucrare a materiilor prime și mai târziu baza de producție aferentă.
Emisiunea de astăzi începe la scurt timp după ce Achim Irimescu, propus drept nou ministru al agriculturii, a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare de specialitate.
Achim Irimescu este deocamdată ministru-consilier în cadrul Reprezentanţei permanente a României la Bruxelles şi şeful secţiei Agricultură, reprezentant al României în Comitetul Special Agricol. El a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii între mai 2012 - februarie 2014, la propunerea ministrului agriculturii, Daniel Constantin.
Emisiunea Rural ajunge în județul Constanța, mai exact la Agigea, acolo unde nu de mult un fermier și-a rezolvat o problemă acută – lipsa de apă atunci când au nevoie plantele de ea. Gheorghe Lămureanu are sistem particular de irigații, și asta pe câteva sute de hectare.
Investiția, de peste 1 milion de euro, a fost făcută în cea mai mare parte din fonduri europene. Este adevărat însă că până au venit banii europeni, Gheorghe Lămureanu a cheltuit mult din propriul buzunar.
Ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” este difuzată la scurt timp după ce s-a închis INDAGRA 2015, locul de bilanț și perspectivă al agriculturii din România. Au fost 480 de expozanţi din toate sectoarele agriculturii şi industriei alimentare, pe 41.000 de metri pătraţi.
Fermierii care au fost afectaţi de secetă vor primi despăgubiri de la guvern, suma toatală ridicându-se la 640 milioane lei, iar plăţile către agricultori se vor face, cel mai probabil, de la jumătatea lunii decembrie. Anunțul a fost făcut de ministrul Daniel Constantin.
În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” ajungem în Harghita, în satul Izvoare, acolo unde Andras Albert are singura fabrică din România profilată pe prepararea vânatului. Cu fonduri europene a construit și o pensiune și a adus cai din Islanda, pentru cursuri de echitație.
Ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” ajunge în Covasna, la unul dintre marii cultivatori de cartofi din România. Mihail Mucsi are peste 100 de hectare de cartofi, pe care îi îngrijește ”ca la carte” și își vinde producția fără probleme într-un supermarket.
În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm cu ministrul agriculturii Daniel Constantin despre legea irigațiilor, care tocmai ce a fost respinsă în parlament, deși nevoia de apă în agricultura românească e mai mare ca niciodată.
În emisiunea Rural de astăzi mergem din nou pe urmele banilor europeni cu care se modernizează agricultura românească și ne oprim în județul Harghita, la Căpâlnița, unde există singura pensiune din județ care folosește energie geotermală în funcționare.
A doua ediție a ”RuralFest”, eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a adus din nou satul și producătorii agricoli în centrul Bucureștiului.
În această ediție a emisiunii ”Rural” discutăm despre un proiect de agroturism, dezvoltat la Bran, în județul Brașov, cu câteva sute de mii de euro, de la Uniunea Europeană, dar și despre propunerile de modificare a legii cooperativelor agricole.
În localitatea Bixad din Covasna am găsit o fermă cu 60 de vaci de muls, pentru care fondurile venite de la Uniunea Europeană au reprezentat, în două rânduri, un real ajutor. Ferma e a lui Zoltan Muller, iar rasa pentru care a optat este Bălțata Românească.
Un an agricol e pe cale să se încheie, la fel ca și seceta care a diminuat chiar și cu o treime unele culturi. Autoritățile naționale, la fel ca și cei de la Comisia Europeană, vorbesc de despăgubiri, dar deocamdată cifrele nu sunt clare.
Moscova va prelungi embargoul asupra produselor agricole europene dacă Uniunea Europeană va extinde sancțiunile împotriva Rusiei, a declarat ministrul rus al economiei Alexei Uliukaiev. România este direect afectată de astfel de măsuri.
Ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” este transmisă cu numai o zi înainte de deschiderea a trei noi măsuri de finanțare europeană prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.
În ediția de astăzi a emisiunii Rural discutăm despre ce vor și mai ales ce pot face oficialii din Ministerul Agriculturii, alături de cei din directoratul de specialitate de la Comisia Europeană pentru a-i ajuta pe fermierii care suferă din cauza secetei.
Agricultura românească, și asta nu mai este de mult un secret, încă depinde în bună măsură de toanele vremii. Dacă plouă prea mult, se inundă câmpurile, iar dacă nu cade strop de apă, recoltele suferă din cauza secetei.
Ediție de astăzi a emisiunii Rural este transmisă la puține zile după ce a fost promulgată o nouă lege a viei și vinului. Așadar este absolut normal să discutăm despre acest act cu producătorii din domeniu, cei care spun că vinul ar putea foarte bine să devină o marcă a României, dar și cu ceva mai multă implicare din partea autorităților statului.
Cadrul legislativ în vigoare la ora actuală este unul modern și potrivit, spun cei din piață, care atrag însă atenția că mai este nevoie și de normele de aplicare a legii.
În ediția de astăzi discutăm despre cercetarea agricolă din România, domeniu care a suferit mari pierderi în ultimii 25 de ani. Așa că oficialii din minister au decis că este nevoie de o restructurare a domeniului.
Ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” este transmisă chiar în ultima zi în care mai pot fi depuse, fără penalizare, cererile pentru plata unică la APIA. Ca de obicei, mulți au lăsat acest lucru pe ultima sută de metri, motivând fie că nu au avut toate actele de la primării, fie nu au avut timp. Așa că funcționarii de la APIA vor sta la birou până pleacă ultimul solicitant.
În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” analizăm impactul scăderii TVA la alimentele de bază. Inițiativa guvernului a însemnat reducerea acesteia de la 24 la 9 procente, ceea ce, tradus în prețul de la raft, ar însemna produse mai ieftine cam cu 11 – 12% pentru cumpărători.
În această ediție a emisiunii ”Rural” discutăm, că tot a venit vremea, despre disputele dintre producătorii români de legume și fructe și marile lanțuri de magazine.
În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” marcăm împlinirea a un an din acest proiect al RFI, realizat cu sprijinul Uniunii Europene, prin Directoratul General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Proiectul ”Rural” al Radio France Internationale, realizat cu sprijinul Uniunii Europene, a fost prezent la a XXVII-a ediţie a ”Agronomiadei”, eveniment găzduit în acest an de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj.
La Cluj s-au reunit studenţii din cele cinci mari centre de învăţământ agronomic superior din România, într-o serie de concursuri profesionale-ştiinţifice şi sportive, dar şi în întâlniri informale şi petreceri.
În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm și noi, ca de altfel toată presa și organizațiile micilor fermierii, problemele iscate după intrarea în vigoare a noii ”Legi a Piețelor”. O lege de anul trecut, dar care de câteva zile le dă frisoane producătorilor atunci când trebuie să intre în piețe.
Bun găsit la o nouă ediție a emisiunii Rural, în care aflăm cum oficialii din Comisia Europeană lasă în continuare nerezolvată disputa dintre cei pro și contra organismelor modificate genetic. Ne abatem și prin Parlamentul European, unde discutăm cu un eurodeputat din comisia pentru agricultură despre ce face el pentru fermierii români și ajungem și în județul Teleorman, în comuna Piatra, la un tânăr care a luat fonduri europene pentru a pune pe piciaore o afacere cu legume.
În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm despre cum se mai simte agricultura românească, sprijinită, în parte, și cu bani de la Uniunea Europeană. E bine de știut că ministrul agriculturii, Daniel Constantin, este la Comisia Europeană, prilej cu care va avea și o întâlnire cu comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan.
În noua ediție a emisiunii ”Rural” plecăm de la ferma unui agricultor din județul Tulcea, cu cereale, viță de vie, pomi fructiferi, moară și fabrică de pâine și ne oprim în pragul guvernului, care tocmai a anunțat scăderea TVA la produsele alimentare de bază. O mișcare care ar trebui să ieftinească mâncarea românilor, dar care, spun analiștii, va folosi de fapt mai mult importatorilor de produse din acest domeniu.
O nouă ediție a emisiunii Rural, în care analizăm impactul dispariției cotelor de lapte pentru fermierii din România, subiect vechi, dar care pare, ca de obicei, să îi fi prins pe picior greșit pe cei care răspund și acționează în acest domeniu.
În ediția de astăzi a emisiunii Rural ne continuăm călătoria pe la micii fermieri din România, și ei cetățeni ai Uniunii Europene, deci beneficiari de subvenții. Mici fermieri care însă par uneori ai nimănui pentru că specialiștii și banii greu ajung până la ei.
În noua ediție a emisiunii RURAL plecăm de la problemele unui mic fermier din județul Galați și ajungem la Bruxelles, la un europarlamentar, vicepreședinte al comisiei de agricultură din Parlamentul European. Între timp, facem un popas la un târg de vinuri, în București, și nu uităm nici de ultimele știri din agricultură, grupate în jurnalul rural.
În ediția de astăzi a emisiunii Rural începem să parcurgem ”Drumul Vinului”, un proiect guvernamental mai vechi și care a cam rămas la stadiul de intenție și afiș de promovare. În schimb s-au mișcat mult mai bine viticultorii, care de câțiva ani refac viile, construiesc crame noi și iau toți banii pe care îi pune la dispoziție Uniunea Europeană pentru astfel de proiecte.
Astăzi plecăm de la recenta apariție a unor ghiduri pentru a obține finanțare europeană, mai exact cel pentru investiții în exploatații agricole și cel referitor la tinerii fermieri. Deocamdată ele se găsesc pe internet, pe portalul Agenției de Investiții Financiare în Agricultură, și asta pentru că sunt doar orientative.
În această ediție a emisiunii Rural abordăm și discutăm două subiecte – apariția și obligativitatea atestatului de producător agricol și a carnetului de comercializare a produselor și iminenta dispariție a cotelor de producție a laptelui în Uniunea Europeană. Să rămânem pentru început la schimbarea documentelor care vor permite vânzarea în piețe a produselor obținute în gospodăria proprie, dar nu numai.
În emisiunea Rural de astăzi discutăm din nou despre problemele fermierilor care se ocupă cu cultura cerealelor, dfespre subvențiile în domeniu și despre ajutoarele pe care le poate acorda statul pentru recoltele calamitate. Pe acest fond, constatăm că jumătate din producția de grâu românesc a fost exportată în primele şase luni de la recoltă.
În emisiunea Rural de astăzi discutăm despre neclaritățile care încă mai există în domeniul viticol în România și despre strădaniile actorilor din domeniu de a-și promova produsele într-o piață tot mai selectivă și mai elitistă. Toate acestea se petrec în timp ce deputații din comisia pentru agricultură încearcă să răzbească prin necunoscutele”legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole”.
Cu numai câteva săptămâni înainte ca fermierii să înceapă să cheltuie banii europeni disponibili prin noul Program de Dezvoltare Rurală, lucrurile nu sunt deloc clare. Se știe doar suma disponibilă - 8,1 miliarde euro, la care se adaugă cofinanţarea României, plus care sunt criteriile de împărțire a banilor. Ceea ce așteaptă însă toată lumea este însă data exactă de la care banii le ajung în conturi.
Ediția de astăzi a emisiunii Rural revine la un subiect abordat acum câteva săptămâni – situația fermelor de creștere și îngrășare a porcilor. Un domeniu în care, la prima vedere, nu ar trebui să existe prea multe probleme, numai că acestea încep chiar de la primii pași – lipsa maternităților, așa că purceii sunt aduși de peste graniță. Problemele din acest sectore sunt demonstrate chiar de către autorități, odată cu publicarea datelor de la Institutul Național de Statistică.
În ediția de astăzi a emisiunii Rural vă propun o discuție cu ministrul agriculturii, Daniel Constantin, aflat la Bruxelles, și care, cu puțin timp în urmă, a stat de vorbă cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan. O discuție mai mult decât necesară dacă ținem cont de așteptarea cu nerăbdare în România a lansării noului PNDR.
Documentul, care nu a stârnit prea multe polemici, a fost acceptat de comisie, așa cum se știe de acum, dar mai sunt de pus la punct câteva detalii, majoritatea tehnice.
În această ediție a emisiunii ”Rural” discutăm despre un domeniu agricol care a reușit să folosească în totalitate banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană, dar ne ocupăm și de un altul în care lucrurile nu stau la fel de bine. Sectorul care nu a lăsat necheltuit nici măcar un singur euro din fondurile disponibile este viticultura.
Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 așteaptă ultimele evaluări la Bruxelles și aprobarea Comisiei Europene. Autoritățile de la București se arată optimiste și spun că acest lucru se va produce în februarie. Una din direcțiile de acțiune este sprijinirea fermelor medii. Alocarea totală este de 8,015 miliarde de euro.
În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm, ca de obicei, despre fondurile europene care au rolul de a moderniza agricultura românească. Agricultură care de fapt de mult nu mai este cea pe care o știam din descrieri și păreri.
Am găsit o agricultură făcută, de multe ori, după cele mai stricte norme, cu ferme, fie vegetale, fie în zootehnie, care pot fi transplantate oriunde în lume. Rămâne, e adevărat problema productivității, capitol unde mai e destul de lucrat. Iar aici intervin banii europeni.
Anul 2014 a fost unul în care agricultura a jucat din nou un rol important în economia României, cu exporturi record de produse agricole, dar cu probleme în zootehnie. Astfel, încasările din exporturile agricole au însumat aproape 4 miliarde de euro doar în primele nouă luni ale anului. Situația bună a agricultorilor din sectorul vegetal a fost însă contracarată de zootehnie, domeniu în care fermierii au avut de suferit din cauza bolii ”limbii albastre”, într-un an în care a fost stopat declinul din sectorul de bovine.
În ediția de astăzi a emisiunii Rural ne ocupăm de o problemă dulce – cea a industriei zahărului. Un domeniu ultra-reglementat în spațiul comunitar, cu legi anti-concurențiale dure, care funcționează după sistemul de acum clasic al cotelor, așa cum e în multe sectoare din agricultură. Numai că în context european, anunțata eliminare a sistemului de cote va modifica radical piaţa.
Ediția de astăzi a emisiunii ”RURAL” a plecat de la strădania unui tânăr de a deveni fermier. Florin Balaș are 25 de ani și locuiește în comuna Berceni, lângă București. A terminat un liceu cu profil zootehnic, iar acum face cursuri de specialitate în domeniu. Familia sa nu e una bogată, iar pământ au prea puțin pentru a fi rentabil. De aceea, Florin Balaș se gândește să crească animale.
Ediția de astăzi a emisiunii Rural a fost realizată în cea mai mare parte în județul Iași, la fostul CAP din comuna Țigănași. Așa cum am observat în reportajele de până acum, poveștile de succes în agricultură au început acum mai bine de 20 de ani, unele chiar după revoluție. Exact la fel s-a întâmplat și la Țigănași, acolo unde Aurel Placinschi, fostul șef al cooperativei, pe lângă miile de hectare de diverse culturi, se chinuie acum să pună pe picioare o fermă cu vaci pentru carne.
În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm despre piscicultura din România. Iar discuția pornește de la studiul unor date oficiale, care arată că în România, consumul anual de pește este de 4 kg/cap de locuitor, mult sub media europeană. Explicațiile nu lipsesc pentru acest declin, ținând cont de faptul că necesarul de pește din România este susținut în proporție de 87% din importuri și numai 13% din producție internă.
În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” abordăm Grupurile de Acțiune Locală, inițiative care se încadrează în Programul Național de Dezvoltare Rurală și care pot aduce miliarde de euro în satele românești. După scopul declarat și anunțurile oficiale, PNDR 2014 – 2020 va ajuta în mod prioritar fermele medii ce vor să se dezvolte în următorii ani.
În ediția de astăzi a emisiunii RURAL discutăm despre situația pomiculturii din România, despre ce a mai rămas din livezile de odinioară, dar și despre problemele apărute din cauza acestei situații în industria conexă, cea a conservelor din legume și fructe. De asemenea, vom aborda ajutorul european anual în acest domeniu, dar și măsurile speciale de sprijinire a fermierilor europeni în contextul embargoului impus de Rusia produselor alimentare comunitare, deci și fructelor.
În această ediție a emisiunii Rural, în prima parte trecem prin județul Arad, unde discutăm cu Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai organizați fermieri pe care i-am întâlnit în periplul agricol. Dimitrie Muscă are Combinatul Agroindustrial Curtici și îl are de mai bine de 24 de ani. Iar în a doua jumătate a emisiunii, vedem cum astfel de idei fac pui în celălat capăt al României.
În această ediție a emisiunii Rural, în prima parte discutăm cu doi fermieri de la Biertan, din județul Sibiu. Unul dintre ei – Ionel Andrei, crește câteva sute de vaci, de lapte sau pentru carne. Celălalt – Daniel Constantin, fără legătură cu ministrul agriculturii, se ocupă de capre. De fapt, amândoi mai mult se ocupau, pentru că o astfel de meserie – creșterea animalelor, nu se arată întotdeauna a fi ușoară sau profitabilă.
În comuna constănțeană Nicolae Bălcescu, un fotbalist s-a decis să se aventureze, alături de întreaga familie, în agricultură. Are pe mână o afacere care valorează acum o sumă atât de mare încât celor mai mulți dintre noi, probabil, le-ar fi frică să o pronunțe.
Laurențiu Colintineanu a fost să vadă sera de roșii construită cu finanțare din fonduri europene.
Fermierii din România, cei care se ocupă cu creșterea animalelor, sunt departe de a îndestula piața. În nici un domeniu producția locală nu acoperă consumul, așa că o bună parte din necesar vine din import. Un lucru normal într-o piață liberă, doar că piața românească este oarecum distorsionată de diferențele de costuri.
În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm despre vin, replantarea viței de vie și vinuri spumante într-o regiune care înainte de 1989 trimitea mai mult la export decât se vindea în România. Am fost în Sălaj, la Șimleu Silvaniei, unde cândva se produceau aproape 4 milioane de sticle de vin spumat în fiecare an.
În comuna Stejaru din Teleorman, unul dintre cei mai buni specialiști în agricultură este preotul. Pavel Șoica are pământ, are livadă și grădină, dar cea mai dragă activitate îi este apicultura. Familia Șoica are câteva sute de stupi, iar cea mai recentă achiziție în domeniu a fost făcută din fonduri europene.
Emisiunea Rural de astăzi ”s-a întâmplat” în plin București, pe bulevardul Kiseleff. A fost”Rural Fest”, eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România.
Timp de zece ore, bulevardul Kiseleff a devenit cu adevărat un sat, cu producători agricoli, cu meșteșugari, cu plite încinse și chiar cu o fierărie.
În ediția de astăzi a emisiunii Rural îl urmărim pe Laurențiu Colintineanu, care a fost în județul Teleorman, renumit nu numai pentru oamenii politici pe care i-a dat, ci și prin mulțimea de afaceri dezvoltate în mare parte cu fonduri europene.
Problemele de care se plânge Gheorghe Anghel comuna Izvoarele din județul Teleorman nu sunt singulare, la fel și soluțiile pentru dezvoltarea agriculturii. Oricum, la 63 de ani, Gheorghe Anghel are în spate destulă experiență în domeniu și știe la ce uși să bată atunci când trebuie să le rezolve.
În România crește orice, totul e să vrei să muncești pământul, mi-au spus fermierii cu care am stat de vorbă într-un periplu de o săptămână la începutul lunii august. Am plecat din județul Călărași, unde i-am căutat mai ales pe cei care se ocupă cu cerealele, zona fiind una cu cele mai mari producții la hectar în România.
Discutăm astăzi despre agroturism. Despre oportunităţile ce le oferă fondurile europene agroturismului, vom încerca să aflăm de ce se urnesc lucrurile atât de greu, ce modele europene ar trebui să ne inspire şi de ce nu se întâmplă totuşi acest lucru.
Invitaţi: Mihai Rădulescu de la ANTREC şi Mihaela Gherghişan de la Bruxelles.
Laurenţiu Colintineanu a stat de vorbă cu proprietarul unei pensiuni încercând să afle cât de uşor e să faci agroturism azi în România.
Pensiunea mea – zona nimănui
Piața europeană a laptelui ar putea suferi tulburări majore odată cu dispariția cotelor de lapte, în 2015, susțin unii analiști ai domeniului. Piața unică nu a fost lipsită de probleme de-a lungul timpului, provocate fie de supra-producția din unele state, fie de diferența de competitivitate, deci și de preț.
Agricultorii români se deosebesc de cei din statele vestice prin câteva lucruri - duc lipsa de utilaje performante, nu au acces la credite bancare și, de multe ori, le lipsesc abilitățile manageriale.
Imaginea a fost creionată chiar de către cei care conduc domeniul, printre care și ministrul Daniel Constantin. Așa că e firesc faptul ca miliardele de euro venite prin Programul Național pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020 să fie direcționate în anumite domenii de intervenție pentru reducerea gradului de înapoiere al satelor românești.
Cei 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene depind de o sursă fiabilă de alimente sănătoase, nutritive, la un preţ accesibil, scrie în documentele care definesc noua Politică Agricolă Comună. Cei care au întocmit programul pentru perioada 2014 – 2020 atrag însă atenția că agricultura nu înseamnă doar cantitate, de aceea noua PAC promovează diversitatea şi calitatea.
O bună parte din cele mai mult de 13.000 de sate din România au multe și grave probleme, de la starea sau lipsa infrastructurii și până la lipsa unei perspective, a unei șanse de dezvoltare. O bună parte din așezările rurale pot supraviețui numai cu banii pe care îi primesc de la guvern sau de la consiliile județene.
Agricultura românească nu poate rezista într-o piață globală, în care concurența e acerbă din partea producătorilor, iar din partea comercianților vin mereu presiuni pentru scăderea prețurilor. Modernizarea este astfel singura șansă pentru fermierii români, indiferent de calibrul acestora, la ora actuală costurile de producție în agricultura românească fiind mult mai mari decât în alte țări.
În Uniunea Europeană, în fiecare zi sunt scoase din circuitul agricol 275 de hectare, anunță comisarul Dacian Cioloș. Pe de altă parte, aproape jumătate, mai exact 45% din terenurile utilizate în agricultură, au probleme de degradare. În aceste condiții, e evidentă preocuparea Comisiei Europene pentru agricultura de tipul ”bio”, care să păstreze cât se mai poate nealterate terenurile disponibile.
Modificările politicii Agricole Comune nu înseamnă în mod automat mai multă bunăstare pentru fermieri, și mai ales pentru cei mici. În schimbul unor bani mai puțini (chiar dacă România nu suferă la acest capitol), lor li se cere să fie ”creativi”, adică să producă mai mult și de o calitate mai bună.
Cele două direcții mari de schimbare pot fi sintetizate într-o schemă simplificată de plată fixă pentru micii fermieri și o schemă de restructurare.
În România încă mai există suprafețe agricole semnificative care pot fi închiriate de la stat, mai bine zis concesionate. E destul să ai o firmă cu profil agricol și sumele necesare pentru investiții, pentru lucrări.
Sutele de mii de hectare pe care le mai deține statul român aduc, teoretic, sume importante la buget. De multe ori e vorba de terenuri excelente pentru agricultură, fie că e Insula Mare a Brăilei, fie ce a mai rămas neretrocedat în materie de pășuni și fânețe.
Unul din domeniile agricole în care s-au purtat adevărate războaie de-a lungul timpului este piața laptelui. O zonă în care câteva state au dominat mereu, prin cantitatea și calitatea producției. Sectorul românesc al laptelui se vede ca un domeniu cu mulți producători mici și cu o slabă organizare.
România ar trebui să primească de la Uniunea Europeană, între 2014 – 2020, 20 de miliarde de euro pentru dezvoltarea agriculturii. Din această sumă, peste 12 miliarde de euro ar urma să ajungă direct la fermieri. Pare clar încă de pe acum că cea mai mare parte va fi tot a marilor firme din agricultură, a marilor cultivatori și producători. ”Micul fermier” se va descurca cum poate.
Tinerii care aleg să se stabilească la țară și să pună pe picioare o fermă vor beneficia de subvenții sporite, de până la 60.000 de euro pe familie, anunță ministrul agriculturii Daniel Constantin. Prezent la emisiunea”Rural”, un proiect RFI – Comisia Europeană, ministrul agriculturii a spus că este important ca proiectele depuse să nu se limiteze la o agricultură de subzistență.
Ministrul Daniel Constantin a vorbit și despre schimbarea de abordare privind modul în care vor fi alocați banii europeni în ”Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020”.
