Emisiuni

Crescătorii de animale din România doresc o mai buna alocare a fondurilor publice naționale și europene. In continuare, subvențiile plătite fermierilor maghiari, de exemplu, sunt mult mai mari decât cele acordate crescătorilor români.

Invitaţi Rural: Nicușor Șerban, crescător de animale (vaci), proprietar Agroserv Măriuţa, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.

Folosirea dronelor, a senzorilor și camerelor de înregistrat sofisticate au ajuns să fie tot mai utilizate în agricultura locală. Scopul este de a oferi agricultorilor informații la timp și cât mai complexe despre stadiul lucrărilor agricole și a culturilor. În felul acesta, se poate evita răspândirea unor boli sau a unor dăunători și, totodată, se poate verifica evoluția culturilor.

Invitaţi: Marcel Ionescu, fondator Agricloud, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles.

În România, cultivarea legumelor în sere este încă departe de consumul pieței locale. Vestea bună este că serele sunt construite acum la standarde de calitate înalte, iar producțiile au randamente de nivel european. Pomicultura, în schimb, trebuie să facă față concurenței dure a importurilor și cultivatorii români sunt preocupați de creșterea eficienței. Ambele sectoare, cel pomicol și cel legumicol, mizează pe fondurile europene pentru a putea dezvolta producțiile și calitatea produselor.

Noua Politica Agricolă Comuna aduce provocări pentru fermierii romani. De exemplu, ecoschemele, prevăzute in finanțările europene, pot aduce subvenții mai mari pentru fermierii romani. De asemenea, schemele de sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri sunt importante pentru România și la nivel european. Agricultorii romani au așteptări mari și de la programul național de redresare și reziliență care include o serie de investiții in sectorul agricol.

La începutul anului, prețul grâului a crescut, în ultimele zile, a înregistrat scăderi. Fermierii români au avut însă șansa de a-și vinde producția într-un moment bun, dacă au avut la dispoziție spații de depozitare a producției.

Invitaţi: Mihai Rezeanu, fermier, Cezar Gheorghe, senior consultant trading cereale, Mihaela Gherghişan, corespondent RFI la Bruxelles.

După ce anul trecut fermierii și producătorii de legume și fructe au avut scăderi importante ale producției, anul acesta ei au speranțe că vor reuși să obțină rezultate semnificativ mai bune. Pentru ca acest lucru să se întâmple, organizațiile din domeniu susțin că este nevoie de dialog cu autoritățile pentru construirea unor programe de sprijin care să susțină producția autohtonă.

Un studiu realizat de un colectiv de profesori de la Academia de Studii Economice arată situația deficitului comercial la produse alimentare. Analiza de la nivel macroeconomic, dorește să aibă rezultate la nivel micro. În sensul că o rețea comercială își propune să crească în continuare prezența produselor românești în magazine. Produsele proaspete, legumele și fructele românești au cele mai mari șanse să fie achiziționate în cantități mai mari de către rețelele comerciale moderne.

Parcul de mașini agricole s-a înnoit în timp. Fermierii apelează la cumpărarea în sistem leasing și la fonduri europene. Specialiștii recomandă ca puterea utilajelor agricole să fie adaptată la suprafața agricolă exploatată.

Invitaţi: Mihai Ivaşcu, director marketing, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România şi Mihaela Ghergişan, corespondent RFI România.

Asigurările agricole au fost în ultimii ani o problemă pentru fermieri, dar și pentru profesioniștii din industria asigurărilor. În ultima perioadă, fenomenele meteo extreme i-au obligat pe producătorii agricoli să își asigure culturile. În plus, există și un program european de subvenționare a primelor de asigurare. De asemenea, fermierii români pregătesc înființarea unui fond mutual. În felul acesta, impactul asigurărilor în domeniul agricol va creşte.

Parlamentul European și-a decis poziția fata de politica agricolă comuna (PAC) prin votul de săptămâna trecută. Acum, vor urma negocieri între Parlament și Comisia Europeană, iar fermierii europeni au puncte de vedere destul de diferite față de noua PAC. Peste prevederile PAC se vor suprapune și schimbările aduse de Pactul Verde. Industria berii, care are deja o prezență solidă in România, privește cu atenție condițiile de mediu care se vor impune prin noile politici europene.

Producătorii de carne de porc români sunt afectați de răspândirea pestei porcine africane și de lipsa de hotărâre a autorităților pentru a reglementa și supraveghea creșterea porcilor în gospodăriile țărănești. Sectorul de carne de pasăre se confruntă cu două probleme: importuri la prețuri mici și scăderea cererii din industria ospitalității. Sectorul de zootehnie așteaptă măsuri concrete pentru redresarea activității. 

Fermierii români sunt în căutarea unor oportunități de finanțare, inclusiv în sistemul bancar. Mai ales în acest an, în care seceta a creat mari probleme agricultorilor, finanțarea necesară capitalului de lucru a fost extrem de importantă. Băncile au încercat să fie cât mai creative și să pună la dispoziția antreprenorilor din agricultură produse de creditare specifice. De altfel, agricultorii au accesat credite prin programul IMM Invest.
În același timp, fondurile europene pot fi o soluție utilă pentru investițiile realizate de agricultori.

Seceta, elaborarea Planului Național Strategic și consultarea publica lansată de  Comisia Europeană pe tema zonei rurale sunt trei subiecte prezente pe agenda organizațiilor agricole in aceasta toamna. Felul in care vor arată politicile publice europene și naționale vor influența activitatea și eficienta a milioane de fermieri din România și Uniunea Europeană. 

Elaborarea Planului Național Strategic (PNS) este importantă pentru orientarea fondurilor europene pentru agricultură pentru perioada 2021-2027. Este un moment bun pentru a trece în revistă punctele forte și cele slabe ale mediului rural din România.

Industria cărnii de porc din România se află într-o situația critică. Importurile sunt masive, pesta porcină africană este în continuare prezentă, iar normele de biosecuritate nu sunt adaptate la realitatea spațiului rural. Ioan Ladoși, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR) explică problemele de care se lovește industria, dar arată și că anual, 2 milioane de porci se vând în România fără fiscalizare.

Tema vânzării și concentrării terenurilor agricole preocupă statele membre ale Uniunii Europene. Un studiu realizat în urmă cu câțiva ani de Comisia Europeană arată situația de la nivel european.

Studiul privește acumularea în primul rând ca pe o modalitate de a prelua puterea decizională asupra modului de utilizare a terenurilor. Analiza caută răspunsuri la câteva întrebări: de către cine, pentru cât timp și în ce scop?

Fermierul Constantin Mihalache, care administrează 1.500 de hectare în județul Călărași, transmite un mesaj din agricultura reală: culturile de toamnă sunt puternic afectate de secetă și de vântul puternic din ultima perioadă. Soluția salvării culturilor? Despăgubiri și subvenții plătite la timp.

Totodată, sectorul de legume-fructe se confruntă cu o reducere a ajutorului de minimis și cu o serioasă concurență a produselor din import.

Invitați: Constantin Mihalache, fermier, și Aurel Tănase, președintele Organizației naționale interprofesionale legume-fructe.

Fermierii din câteva zone ale țării sunt afectați de același fenomen natural: seceta. Cei care administrează mari suprafețe de teren agricol consideră că sunt două soluții pentru a atenua efectele secetei. Prima, este legată de evaluările realizate de Ministerul Agriculturii și plata eventualelor despăgubiri. A doua soluție este înființarea fondurilor mutuale agricole.

O analiză a unei organizații profesionale agricole arată că interzicerea exportului de cereale va avea efecte complicate asupra producătorilor români de culturi vegetale. 

Argumentele sunt diferite și ele sunt legate atât de contractele aflate în executare, cât și de capacitatea de procesare redusă a industriei de panificație autohtonă. De aceea, fermierii propun guvernului un dialog pe această temă și totodată o revizuire a legislației.

Invitat: Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor din România pentru Agricultură  Performantă.

Deputata europeană Carmen Avram, membru al comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, trage un semnal de alarmă privind criza alimentară care ar putea urma pandemiei de Covid19. Ea deplânge inacțiunea remarcată la nivel european. 

Carmen Avram spune că agricultorii au momentele lor specifice în care se aprovizionează pentru campania de toamnă, or blocarea pieței interne europene din cauza pandemiei împiedică aprovizionarea. 

Un dialog permanent cu autorităţile, declararea domeniului agricol ca fiind de importanţă strategică şi digitalizarea agenţiilor statului sunt câteva dintre măsurile propuse de fermieri în acest moment complicat pentru economie.

Industria laptelui din România trece printr-o perioadă de creştere. Laptele importat este în cantitate redusă, iar procesatorii au reuşit să îşi consolideze piaţa locală. Procesatorii au în faţă o încercare complicată şi anume noile reguli privind etichetarea produselor. Pe de altă parte, un tânăr horticultor produce microplante şi flori comestibile. Este una din activităţile care au şanse mari să se dezvolte nu doar în România, ci la nivel mondial.

Invitaţi: Dorin Cojocaru, preşedintele executiv APRIL, Cristian Tudor, fermier.

Producătorii români de mere vorbesc la RFI România despre provocările cu care se confruntă. Dan Ionescu este producător de mere  în Voinești, județul Dâmbovița. Are o livadă ajunsă în anul 9, adică în vârf de producție, când se pot scoate pana la 60-80 tone/ha/. Spune că a învățat să scoată pe piață fructe de calitate, iar valorificarea nu este o problemă. Merele sale, cu material săditor din Olanda, au ajuns în lanțurile de magazine.

Fermierii care produc sfeclă de zahăr au nevoie, și anul acesta, de o derogare prin care să poată folosi substanțe neonicotinoide. Această derogare a fost acordată de către Ministerul Agriculturii.

Companiile din industria pe procesare a zahărului reclamă lipsa infrastructurii feroviare care să permită transportul materiei prime. În aceste condiții, transportul se face pe șosele, cu costuri mai mari și cu un timp crescut de livrare la fabrică.

Un grup de antreprenori din domenii diverse, financiar, arhitectură, consultanţă, au achiztionat o fermă de dimensiuni medii în judeţul Teleorman.

De asemenea, compania a arendat mai multe mii de hectare de teren de la proprietari astfel că în acest moment, Holde Agri, lucrează aproximativ 6.500 de hectare de teren agricol. 

Tema emisiunii din 16 decembrie a fost noua Politică Agricolă Comună și proiecțiile bugetare.

Invitatul emisiunii a fost Vlad Macovei, jurnalist la agrointeligenta.ro.

"În acest moment tot ce știm e că nu știm nimic. Toate opțiunile sunt pe masă, se negociază. Va fi o reformă a agriculturii europene, asta este foarte clar. Va fi o nouă filozofie a plăților directe, un accent pus pe zona de mediu. Dar, decoamdată, sunt doar discuții. Cert e că bugetul va fi mai mic, după Brexit ", a declarat acesta.

Emisiunea Rural a fost dedicată pe două teme centrale: certificările a două produse românești la nivel european și drama crescătorilor de porci autohtoni. 

Iată subiectele abordate:

- Cârnaţii de Pleşcoi şi Telemeaua de Sibiu au fost recunoscute oficial la nivel european. La finalul săptămânii trecute, reprezentanții asociațiilor de producători au primit de la ministrul Agriculturii, Adrian Oros, certificările oficiale pentru cele două produse. Evenimentul a avut loc în cadrul târgului "Mâncăm şi trăim româneşte", desfășurat în weekend în Capitală (reportaj Mircea Oprea)

Tema emisiunii din 25 noiembrie a fost agricultura ecologică.

În urmă cu 30 de ani, Liceul Tehnologic Vintilă Brătianu deţinea 5 hectare de vie, 3 hectare de piersic. Avea 250 de porci, 300 de oi, cai, iepuri şi găini.

Cum arată recolta anul acesta? Ce se întâmplă cu bunul cel mai de preţ: copiii?

Încercăm să aflăm răspunsurile.

Invitaţi:

• Adrian Chisa, directorul Liceului Tehnologic Vintilă Brătianu din Dragomireşti Vale, judeţul Ilfov

• Alexandra Drăguţ, director adjunct

• Petre Lăzărescu, fost director adjunct al acestui liceu timp de 20 de ani, fost inspector general în judeţul Ilfov,

Îngrijitor de cai - o meserie la mare căutare, dar care nu se regăseşte oficial în nomenclatorul de meserii. Totuşi, pe Valea Crişului, în judeţul Covasna, iubitorii de cai, antrenori şi crescători, au găsit o cale de a-i atrage pe copii în această lume fascinantă a ingrijirii cailor.

Emisiunea Rural a fost dedicată Târgului Indagra. Cel mai mare și important eveniment agricol din România, târgul INDAGRA , organizat de către ROMEXPO, în parteneriat cu Camerele de Comerț și Industrie din România, s-a desfășurat în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie 2019, atât în interior cât și pe platformele exterioare.

Cum s-a prezentat producția viticolă în 2019? Care sunt costurile estimate pentru campania din acest an? Cât de mult este influențată producția viticolă de schimbările climatice? Cum este recrutată forța de muncă calificată și unde se formează specialiștii? Cum se reface traditia vinului românesc? Iată câteva din temele abordate în interviul cu Mihaela Tyrel de Poix, CEO al companiei Serve, în cadrul emisiunii Rural.

Despre viitorul învățământului agricol din România am discutat la Liceul Tehnologic Agricol Nicolae Cornățeanu Tulcea în cadrul unei dezbateri la care au participat autorități locale, fermieri, absolvenți ai liceului, profesori.

 Care sunt principalele provocări? Ce spun elevii? Dar dascălii?

 Ascultați în această ediție specială a emisiunii Rural.

Pomicultura încotro? O temă de interes, în care România a pierdut în ultimele decenii suprafață importante. Dacă vom reuși să mergem mai departe, depinde de noi și de ideile noastre.

- Patricia Pop ne vorbește despre un sector agricol aflat în criză, care avea 300.000 de hectare în 1989, iar acum este undeva la 60.000 de hectare de livezi, cele mai multe în curțile oamenilor. S-au depus 291 de solicitări de finanțare. Mihai Coman, director general la Institutul Cercetare pentru Pomicultură din Pitești.

Tot mai puțini tineri se îndreaptă spre învățământul agricol și asta în ciuda eforturilor făcute de școli. În Franța și în Belgia de exemplu, liceele agricole vin an de an cu oferte noi, dar nu reușesc să-i convingă pe elevi. La nivelul UE, există o coordonare minimă a acestui tip de învățământ întrucât Bruxelles nu are competență în materie de educație, după cum ne va explica Mihaela Gherghișan, corespondent RFI în România.

Gal-urile sunt parteneriate între administraţiile publice locale și reprezentanţi ai mediului de afaceri, sectorului agricol şi ai Societăţii Civile. Aceasta este forma aproape exclusivă prin care Comisia Europeană lucrează pentru comunităţi.

În această seară discutăm la Rural despre Târguri și expoziții – cât de importante sunt pentru fermierii români și companiile care activează în sectorul agricol, ce deschidere spre noi piețe oferă expozițiile internaționale companiilor românești, cum se reflectă aceste evenimente în vânzările companiilor expozante?

Agricultorii români par să se teamă din ce în ce mai puțin de cooperativele agricole. Cifrele arată că în 2018 au fost înfiinţate 280 de asociaţii de producători sub forma cooperativelor agricole, atingându-se un prag maxim în ultimul deceniu, notează Ziarul Financiar. În plus, cifra de afaceri totală a cooperativelor din România a ajuns în 2018 la 1,3 mld. lei, cu 29% mai mult faţă de 2017.

Astăzi, la Rural, vorbim despre vinuri în contextul în care în perioada 12- 14 iulie are loc la Palatul Parlamentului cel mai mare eveniment dedicat acestui produs – este vorba despre WINE AND STREET FOOD FESTIVAL.

Un prilej excelent pentru a analiza piața și a vorbi despre tendințe împreună cu Cătălin Păduraru, președintele Concursului Internaţional de Vinuri București VINARIUM pe care l-am întrebat pentru început cui se adresează festivalul.

Comisarul european pentru agricultură avertizează că nu sunt negociabile schemele de plată pe suprafață care privesc mediul și clima. Este vorba despre eco-schemele pe care fermierii români le vor putea solicita în noua Politică Agricolă Comună.

Phil Hogan le-a spus miniștrilor agriculturii din UE că orice încercare de a dilua ambițiile politicii de a aborda problemele legate de mediu și climă este respinsă. Concret, eco-schemele vor înlocui actuala plată pe înverzire și plățile compensatorii acordate pe măsura de agro-mediu din PNDR 2020.

Emisiunea Rural vine chiar înainte de reuniunea, la București, a miniștrilor agriculturii din statele Uniunii Europene. Deja sunt mulți oficiali europeni, care fac vizite în teren pentru a vedea investiții importante din domeniul agricol.

Reuniunea informală propriu-zisă a miniștrilor Agriculturii și Pescuitului din statele membre ale Uniunii Europene are loc în 4 iunie și va fi găzduită și prezidată de ministrul agriculturii Petre Daea.

La Ziua liceelor agricole RFI Romania în parteneriat cu Fundaţia revistei Ferma şi DLG Intermarketing vă invită să urmăriţi o discuţie despre viitorul acestor meserii între liceeni, fermieri, autorităţi, reprezentanţi ai universităţilor de specialitate. 

Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii au lansat un pachet de credite în valoare de un miliard de euro destinat în special tinerilor agricultori. Scopul este să crească accesul la finanţare pentru fermierii din Uniune.

Acțiunea vine după ce în 2017, 27% din cererile de împrumut transmise băncilor de către tinerii agricultori din UE au fost respinse, în comparaţie cu doar 9% pentru alte tipuri de ferme.

Prin adoptarea unei agriculturi agro-ecologice bazate pe eliminarea îngrăşămintelor chimice, reducerea culturilor intensive şi o creştere a pajiştilor şi a culturilor extensive, Europa ar reuşi să îşi hrănească în mod durabil cei 530 de milioane de locuitori în anul 2050.

România ar putea rămâne cu două agenții de plăți în agricultură, indică un vot în comisia de specialitate a Parlamentului European. Este vorba de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Fermierii din România nu mai scapă de problemele legate de viitoarea finanțare europeană în loc să își vadă de lucrările din această perioadă. Deocamdată scapă de plafonare, gândită pentru marile exploatații agricole.

Sprijinul național pentru fermierii din spațiul comunitar a fost majorat la 20.000 de euro, banii putând fi dați fără a avea aprobare prealabilă din partea Bruxelles-ului, a decis Comisia Europeană.

Instituția a adoptat norme revizuite privind ajutoarele de stat în sectorul agricol, majorând cuantumul maxim pe care autoritățile naționale îl pot utiliza pentru a-i pe sprijini pe fermieri. Astfel, cuantumul maxim al ajutoarelor care poate fi distribuit pe fermă pe o perioadă de trei ani va crește de la 15.000 de euro la 20.000 de euro.

Potrivit unui studiu efectuat de Comisia Europeană în întreaga Uniune, cel mai adesea nu problema banilor este principala problemă pentru tinerii fermieri, după cum recunosc oficialii din DG AGRI.

”Sunt o grămadă de alte probleme legate de lipsa garanțiilor, accesul la teren, sistemul fiscal din diverse țări. Și, tocmai din cauza asta, pentru următorul plan strategic național, am cerut fiecărei țări să facă o strategie, în cadrul programului, pentru tinerii fermieri, pentru schimbarea generațională”, spune Elvira Bakker, şef adjunct unitate, DG AGRI.

Izbucnit acum câțiva ani, ”scandalul cărnii de cal” care a lovit și în România, se apropie de final. Într-un proces derulat în Franța, acuzarea cere condamnări la închisoare.

Fermierii din Irlanda vor primi compensații financiare din partea Comisiei Europene, motivul fiind prăbuşirea preţurilor cărnii de vită şi lactatelor, în cazul unui Brexit fără acord. E vorba de sute de milioane de euro, ce ar compensa prăbuşirea pieţei şi pierderea clienţilor britanici.

Peste 4 milioane de ouă produse la o fermă din Teleorman au fost reţinute de Direcţia Sanitar -Veterinară, după ce analizele de laborator au arătat că unele erau contaminate cu Fipronil, un insecticid interzis în fermele de păsări. Grav este că 100.000 de ouă din lotul respectiv au ajuns în comerţ, fără ca oamenii să fie informaţi.

2019 este un an complicat pentru Ministerul Agriculturii, recunosc autoritățile de la București, și asta pentru că, dincolo de problemele curente de gestionat, România conduce Uniunea Europeană, deci trebuie să ducă mai departe marile dosare în domeniu.

Curtea Europeană de Conturi este de părere că propunerea comisarului pentru agricultură Phil Hogan privind o Politică Agricolă Comună ”mai verde” nu este prea bine explicată și chiar prea costisitoare.

Dincolo de astfel de păreri, să amintim că în ultima vreme se ridică tot mai multe voci împotriva propunerii de reformă care renaționalizează, prea mult, agricultura europeană. Discuțiile nu sunt însă decât la început, după cum amintește corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghișan.

România nu stă deloc bine în ceea ce privește forța de muncă în agricultură, mai ales când vine vorba de generația care ar trebui să o schimbe pe cea actuală.

Datele arată că România se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană când vine vorba de ponderea tinerilor care lucrează în agricultură. Astfel, mai puțin de 10% dintre managerii de fermă români aveau sub 40 de ani, ceea ce confirmă că îmbătrânirea forței de muncă din agricultură este o problemă la nivelul întregii Uniuni Europene.

România înregistrează, în acest an, cel mai bun rezultat agricol din istorie, în condițiile în care producția record de grâu și porumb plasează cifra de afaceri din agricultură aproape de nivelul de 8 miliarde de euro.

Comisia Europeană a publicat primul raport privind aplicarea normelor în materie de concurenţă în sectorul agricol. Activitatea autorităţilor europene îi poate ajuta pe fermieri să obţină condiţii mai bune atunci când îşi vând produsele.

România e unul dintre principalii producători de miere din Uniunea Europeană, dar se pare că autorităţile nu acordă prea mult ajutor. Programul Naţional Apicol asigură 7 milioane de euro (jumătate bani europeni, jumătate contribuţie naţională) pentru întreg sectorul.

Nici românii nu sunt mari consumatori de miere. Anul 2018 este un an mediu pentru producţia de miere. S-a realizat aproximativ 65-70% din producţia multianuală comparativ cu anul trecut, când s-a realizat maxim 50% din producţia multianuală.

Astăzi vorbim din nou, deși nu ne-am dori, despre pesta porcină africană. În timp ce în România epidemia pare a face doar pași timizi în ultima vreme, capătă glas tot mai tare fermierii care așteaptă despăgubiri după ce le-au fost omorâți porcii.

ANSVSA se mulțumește să trimită din când în când comunicate enumerative și probabil și medicii și inspectorii pe teren. Între timp, Belgia, unde au murit câțiva mistreți din cauza PPA, pare a se descurca mult mai bine și preventiv. Așa că o sunăm pe Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI la Bruxelles.

Comisia Europeană are în vedere acordarea unui sprijin financiar pentru a îi ajuta fermierii români afectaţi de pesta porcină africană, anunță, la București, comisarul Phil Hogan.

Comisia Europeană a decis să acorde plata în avans a subvențiilor agricole pe suprafață în procent de 70 - 85% din valoare. Oficialii europeni spun că este o măsură după seceta puternică din acest an.

Astfel, agricultorii vor putea primi până la 70% din plățile directe și 85% din plățile aferente programului de dezvoltare rurală, de la începutul lunii octombrie 2018, fără a mai trebui să aștepte luna decembrie pentru a-și primi banii.

Mii de hectare de pământ cultivat au fost inundate de ploile care au căzut în special în luna iulie. ”Cele mai afectate culturi sunt cerealele, floarea soarelui și rapița”, declară la RFI Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Șeful LAPAR subliniază că intervenția Guvernului este iminentă.

Altfel, ”Mulți fermieri vor fi ruinați”, spune Laurențiu Baciu în interviul acordat RFI.

RFI își continuă periplul prin țară. Echipa radioului nostru a fost recent la Iași, acolo unde am realizat mai multe emisiuni în studioul mobil al RFI, pe b-dul Ștefan cel Mare și Sfânt. Și Rural s-a numărat printre emisiunile realizate la Iași.

Am avut acolo mai mulți invitați importanți cu care am discutat despre una din cele mai importante probleme din agricultura românească: lipsa forței de muncă. Printre invitați: profesorul de la USAMV Iași Stejărel Brezuleanu, mai mulți elevi și colaboratori ai săi, fermierul ieșean Vasile Lungu și prin telefon senatoarea Doina Silistru.

După 2020, banii europeni vor fi direcționați numai către ”fermierii veritabili”, dispărând sintagma ”fermier activ”, anunță noul Regulament European.

Pornind de la acest cadru, statele membre ar trebui să definească, în propriile planuri strategice ale Politicii Agricole Comune, care fermieri nu sunt considerați fermieri veritabili. Acest lucru se va face în funcție de condiții precum evaluări ale veniturilor, forța de muncă ocupată în fermă, obiectul de activitate al societății și intrările în registre.

Au trecut puține zile de când Phil Hogan, comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, a venit cu detalii despre banii din următorul exercițiu bugetar. Bugetul PAC va fi ceva mai mic decât acum.

România nu acceptă plafonarea plăţilor în viitoarea Politică Agricolă Comună, spune ministrul Petre Daea. Declarația vine după ce Comisia Europeană a cerut plafonarea subvenţiilor pe exploataţie la pragul de 60.000 de euro.

Comisarul pentru agricultură, Phil Hogan, şi-a exprimat deja sprijinul în favoarea unei astfel de măsuri. Nici vorbă să acceptăm așa ceva, spune la București ministrul Petre Daea

Anunțul Comisiei Europene de reducere, în viitorul exercițiu bugetar, a banilor care vor fi folosiți pentru agricultura comunitară, stârnește valuri de nemulțumire și mai toată lumea se așteaptă la negocieri și nu doar la anunțuri.

În ultimele zile, emisiunea Rural a fost ”plecată” din București, pe la fermieri și autorități locale din comune transilvănene, în drum spre târgul de agricultură AGRARIA de la Cluj.

Astăzi discutăm despre un proiect mai mult decât necesar României – așa numita zootehnizare a agriculturii. Dacă în domeniul vegetal lucrurile par bine puse la punct, creșterea animalelor, domeniul care poate aduce mulți bani, se arată încă rămasă în urmă. De fapt, după cum aflat de la cei cu care am discutat, evoluția este destul de înaintată și rapidă, doar că e nevoie de mai mult timp.

Industria românească a laptelui nu trece prin cea mai fericită perioadă, iar lucrurile nu par a merge spre mai bine, spune Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui.

Miniștrii pentru agricultură discută acum la Bruxelles propuneri care să ducă la egalizarea nivelului subvențiilor plătite fermierilor. Bulgaria, care are șefia Consiliului European, pledează pentru convergență, fără succes însă.

Noua Politică Agricolă Comună se va concentra pe tehnologizarea agriculturii și aplicarea unei agriculturi de precizie în toată Uniunea Europeană. Numai că încă nu prea se știe clar cum se va face împărțirea banilor pentru agricultura de precizie în noul PAC.

România vrea menţinerea unui buget solid al Politicii Agricole Comune (PAC) după 2020 şi a celor doi piloni din cadrul acesteia și se opune plafonării plăţilor directe. Declarația îi aparține ministrului Petre Daea, pe cale să plece în mai multe capitale europene.

”România susţine menţinerea bugetului PAC şi cei doi piloni şi spune nu plafonării. Vrem să ne ducem spre convergenţă, să vedem ce perspective creăm pentru fermierii tineri. Un tânăr de astăzi nu poate fi un fermier de mâine fără pământ. Ce perspective îi dăm?”, spune Daea.

Uniunea Europeană va rămâne principalul furnizor mondial de produse agricole, în ciuda problemelor financiare provocate de plecarea Marii Britanii. Federația ProAgro anunță că excluderea sau limitarea fermelor mari de la plățile directe reprezintă o inechitate.

Comisia Europeană cere o mai mare responsabilitate din partea țărilor membre în alegerea modului în care investesc finanțarea din cadrul PAC. Schimbările discutate în Politica Agricolă Comună urmăresc mai multe avantaje pentru tinerii fermieri.

La nivelul Uniunii, mai puțin de 6% dintre fermieri sunt mai tineri de 35 de ani, iar Comisia crede că sprijinul pentru noile generații de agricultori ar putea fi combinat cu stimulente adecvate care să faciliteze retragerea celor mai în vârstă, dar și transferul de cunoștințe între generații.

Comisia Europeană propune reînnoirea, pentru 5 ani, a licenței de folosire a glifosatului, unul dintre cele mai folosite erbicide. Utilizarea acestei substanțe a divizat fermieri și ecologiștii, fiecare susținând opinii diferite privind glifosatul.

În vreme ce mulți dintre fermieri se plâng că nu sunt băgați în seamă de marii comercianți, au început să apară tot mai des inițiative de a pune lucrurile în comun. Iar atunci când se implică serios și autoritățile locale, rezultatul se arată pe măsură.

Industria alimentară din România se arată mult ”mai mare” decât poate produce deocamdată agricultura locală. În ciuda unor privatizări uneori discutabile, capacitatea de producție depășește ceea ce trimit fermierii spre fabrici.

Acum circa zece ani, industria alimentară din România însemna aproape 1.500 de fabrici, făbricuțe, ateliere și centre de producție. La ora actuală au rămas mai puțin de o treime, deși toată lumea este de acord că o astfel de industrie este cea care aduce plus-valoare în domeniu.

INDAGRA 2017 a însemnat mai mult de 530 de firme din 24 de țări, o creștere de 4 procente față de anul anterior. Târgul se vrea cea mai importantă manifestare cu profil agricol organizată anual în România.
Statele care au fost prezente sunt cunoscute pentru puterea deținută pe piețele agrare mondiale: Austria, Belgia, Bulgaria, China, Cehia, Coreea de Sud, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Polonia, România, Serbia, Slovenia, Spania, Turcia, Ucraina, Ungaria. Franța și Turcia au avut pavilioane oficiale.

Unele decizii ale Uniunii Europene defavorizează agricultura din România, susține Emil Dumitru, președintele Pro Agro. ”Ne aflăm într-un paradox tipic românesc, avem peste 800.000 de cereri anual de plată, însă doar 70 de mii sunt înregistraţi fiscal”, spune Emil Dumitru.
Liderul Pro Agro susține că în România se pune prea mare accent pe soluţiile de finanţare pentru agricultură şi se vorbeşte prea puţin despre relaţia cu partenerii pe lanţ.  ”Și cred că asta le lipseşte producătorilor - predictibilitate contractuală cu reţelele de comercializare”, a explicat el.

Cotele pentru zahăr, ultimul sistem de acest fel în agricultura Uniunii Europene, au dispărut, după aproape 50 de ani de la punerea în practică. Între anii 2006 și 2010, sectorul zahărului a fost restructurat puternic cu un sprijin comunitar de 5,4 miliarde de euro.

Decizia de a pune capăt cotelor de zahăr a fost luată de comun acord de Parlamentul European și statele membre în cadrul reformei din 2013 a Politicii Agricole Comune, în urma unui amplu proces de reformă și restructurare inițiat în 2006.

De Crăciun nu va mai fi unt în Europa, avertizează producătorii de lactate. ”Există un deficit semnificativ de smântână și unt peste tot în Europa. Nu va putea fi acoperită cererea până la Crăciun”, anunță directorul general al unei cooperative din Danemarca.

Mai e puțin până la schimbarea, pe alocuri majoră, a Politicii Agricole Comune (PAC). Se știe că una dintre modificări privește schimbarea modului de acordare a subvențiilor, sumele urmând a fi direcționate de la subvenția pe suprafață la plăți mai mari pentru lanțul de producție.

Conferinţa despre viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), care a avut loc zilele trecute la Bruxelles, s-a axat mai ales pe viitorul subvenţiilor directe pentru fermieri. Odată cu Brexit-ul, bugetul UE se va diminua, prin dispariţia contribuţiei Regatului Unit la bugetul UE, şi prin urmare câteva milioane de euro vor fi pierdute şi de agricultori. Subvențiile acordate agricultorilor ar putea scădea serios.

Despre acest subiect, dar și despre alte teme actuale din agricultură discutăm în emisiunea Rural. Invitat în studioul RFI Horațiu Raicu, vicepreședinte AgroStar.

Încet, încet, a venit vremea ca și în agricultura românească o bună parte a afacerilor să treacă la următoarea generație de manageri. Subiect uneori delicat, situația fiind dificilă și din cauza problemelor conexe. Între acestea, lipsa de muncitori calificați în domeniu.

Brexitul îi afectează pe fermierii europeni fără ca aceștia să aibă vreo vină. În contextul în care vor fi ridicate bariere comerciale între Uniunea Europeană și Marea Britanie, producătorii europeni nu vor mai putea vinde în aceleași cantități pe teritoriul britanic.

La puțin timp după Agraria, la Cluj, ”crema” agriculturii românești s-a reunit la Fundulea, la ”Agriplanta 2017”. Din nou, dar pe un spațiu mai generos, sute de utilaje agricole, firme mari din domeniu și demonstrații practice în câmp.

În emisiunea Rural de astăzi abordăm mai multe subiecte, între care un exemplu de mică afacere lângă București, chiar dacă nu e o afacere în adevăratul sens al cuvântului, ci mai mult un exemplu de bune practici sociale la sate.
De asemenea, discutăm despre o cultură mai puțin populară în România, dar care poate aduce bani frumoși – salcia energetică, dar și despre ce înseamnă potențialele schimbări în Politica Agricolă Comună.

Timp de patru zile, punctul central al agriculturii românești a fost Agraria, târgul de specialitate care a avut loc la Jucu, lângă Cluj.

Ce s-ar întâmpla dacă mâine nu s-ar mai găsi în piață legumele sau fructele dorite? Va fi o criză a alimentelor odată cu interzicerea mai multor produse de protecție a plantelor ( pesticide )?

Agricultura României, atât de des lăudată pentru cât de mult s-a modernizat și cât de bine știe să folosească fondurile europene, riscă să ajungă în scurt timp într-o criză provocată de lipsa specialiștilor în mașini agricole.

Discutăm cu Dorin Cojocaru, președintele APRIL – Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, despre disputa în care se implică mai multe state din centrul Europei, nemulțumite că marile firme ar vinde pe teritoriul lor produse alimentare diferite de cele din țările vestice. Există o diferență de calitate a produselor din Est și Vest?

Plata sprijinului cuplat pentru fermierii români este în continuare sub semnul întrebării, deși acest lucru ar fi putut fi lămurit încă de acum o săptămână. Comisia Europeană a cerut lămuriri despre cererile privind sprijinul cuplat notificat de România în 2016.
Ministerul agriculturii era gata să trimită o delegație la Bruxelles, care ar fi urmat să discute în 8 februarie cu cei din Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene - DG AGRI, numai că discuția a fost amânată pentru data de 16.

Comisia Europeană pune întrebări autorităților de la București în legătură cu plățile acordate în cadrul așa numitului ”Sprijin Cuplat în Zootehnie”. Situația ar putea fi lămurită pe 8 februarie, când, la Bruxelles, oficiali din MADR vor discuta ce se întâmplă cu sprijinul cuplat aferent anului 2016.

În această ediție a emisiunii discutăm despre ce mai înseamnă satul care se tot modernizează de mulți ani, despre păstrarea lucrurilor bune și despre schimbarea, inclusiv a mentalităților și modului de trai, care nu întodeauna se dovedește benefică.

În această ediție discutăm, la Brăila, cu fermierul Marcel Cucu, despre, evident, agricultură și politici agricole. Care în România sunt haotice, făcute după chipul unui ministru sau altuia și lipsite de coerență, spune Marcel Cucu.

La Viziru, Marcel Cucu are o fermă de aproximativ 250 ha cultură mare și o alta în care crește 1.000 de porci pe serie. Stă bine, spune el, chiar dacă nu se consideră un mare fermier. Ar putea avea mai mult, dar greutățile sunt mari, și asta pentru că fermierul român nu este pe picior de egalitate cu colegii săi din Uniunea Europeană.

Laurențiu Baciu este unul dintre fermierii români care se poate lauda că trăiește bine din agricultură. După un început anevoios, acum 25 de ani, lucrând pământul familiei, la ora actuală Laurențiu Baciu conduce Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, Merge des la Bruxelles pentru a negocia cu autoritățile din domeniu și spune că ”face” 7 tone de grâu la hectar pe Dealurile Tutovei.

Poiana Neamțului nu este, așa cum ar da de înțeles numele, o localitate între Moldova și Transilvania, ci poarta de intrare în Munții Făgăraș, venind despre Sibiu. O zonă prielnică agriculturii montane și cu un potențial imens, și în agricultură, și în turism.
 

Agricultura românească se vede frumos la momente festive, așa cum a fost INDAGRA, târgul de specialitate care a avut loc la București. Doar că dincolo de prezentările sclipitoare, problemele de acum cronice ale fermierilor ies la iveală în fiecare discuție.

În această ediție a emisiunii ”Rural” începem o discuție despre soarta fermierilor europeni din perspectiva acordurilor dintre Uniunea Europeană și Canada sau Statele Unite ale Americii.

Unul dintre acestea, cunoscut sub numele CETA și care privește relația cu Canada, tocmai a fost blocat de opoziția, între altele, a fermierilor belgieni, mai exact cei valoni, care susțin că mai mult vor avea de pierdut decât de câștigat.

Nici un fel de produse de origine animală din Ucraina și Republica Moldova nu mai pot intra în România, anunță ministrul agriculturii, care a interzis astfel de importuri după ce în statele vecine au fost raportate cazuri de pestă porcină africană.

Vânzarea terenurilor agricole românești către străini a inflamat spiritele în ultima vreme și a provocat aprige discuții și luări de poziții. Cei mai vehemenți au fost reprezentanții fermierilor, care susțin că o treime a fost deja vândută către firme sau cetățeni din străinătate.

De aceea au apărut mai multe inițiative legislative de limitare a acestui proces, una fiind deja depusă în Senat de un parlamentar PSD. O alta aparține Ministerului Agriculturii, iar ministrul Achim Irimescu spune că ea va fi făcută publică zilele acestea, urmând a fi discutată cu fermierii.

Ministerul Agriculturii ar trebui să publice lunar situaţia concentraţiei de pesticide din legume şi fructe, susține Federaţia Agrostar. Cererea vine după ce presa a scris că aceste produse conţin cantităţi mari de pesticide, iar afirmația aduce prejudicii financiare fermierilor.

Agricultura e pe cale să calculeze rezultatele unui an plin de probleme și frământări – inundații, secetă, prețuri mici la vânzarea produselor și, peste toate, plata cu întârziere a subvențiilor.

România se poate aștepta în acest an la recorduri de producție în agricultură, estimează Comisia Europeană. Un recent raport al instituției anunță că România și Bulgaria vor avea producții medii la hectar care vor ajunge la niveluri record, în raport cu media ultimilor cinci ani.

Proiectul legii care reglementează cumpărarea de terenuri agricole de către străini a fost elaborat de Ministerul Agriculturii, dar aplicarea actului normativ va fi posibilă doar după finalizarea planului cadastral. Străinii vor putea cumpăra cel mult 50 de hectare de teren arabil.

Această ediție a emisiunii Rural este difuzată în perioada în care Comisia Europeană analizează noua lege care obligă supermarketurile din România să aibă pe rafturi carne, fructe și legume în proporție de cel puțin 51% aprovizionate pe așa numitul ”lanț scurt”.

Emisiunea Rural este difuzată exact în ziua în care România cere la Bruxelles deblocarea exportului de porci vii în spațiul comunitar. Pentru asta e nevoie de trecerea României în anexa I a Deciziei europene, iar producătorii români vor putea intra și pe alte piețe.

Negocierile sunt purtate de ministrul agriculturii, Achim Irimescu, și președintele Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Radu Roatiș, care se întâlnesc cu comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară.

Emisiunea ”Rural” ajunge astăzi la cea mai mare ciupercărie din sudul României, în comuna Conțești din Dâmbovița. Proprietarul acesteia este Teodor Basarab, care de fapt a studiat comerțul la ASE. După mai multe afaceri în domeniul agricol, din 2010 s-a apucat de cultivat ciuperci. Succesul financiar însă mai așteaptă.

În scurt timp ar urma să fie pusă la punct o nouă lege a vânzării și cumpărării terenurilor agricole din România, act care să blocheze sau să limiteze accesul străinilor la terenuri. Anunțul vine de la ministrul agriculturii, după discuții purtate cu premierul Dacian Cioloș.

Vânzarea terenurilor agricole românești către cetățeni străini sau firme din străinătate este un pericol național, susțin reprezentanții fermierilor locali. 40% din terenurile agricole din România ar fi deja în proprietatea unor firme sau persoane fizice străine.

În agricultura românească, femeile rămân în continuare o prezență extrem de activă, chiar dacă de cele mai multe ori vorbim de cele angajate în agricultura de subzistență și mai rar de femeile care conduc afaceri în domeniu.

Acord de principiu la Bruxelles între miniștrii agriculturii și Comisia Europeană privind măsurile de ieșire din criza fără precedent, care afectează toate statele membre UE și aproape toate sectoarele agricole.

Criza este profundă în Franța și Spania, dar se agravează treptat în nordul Europei, la fel ca și în est.

Cauzele sunt deja cunoscute: criza economică, dublată de embargoul rus și dispariția cotelor de lapte. Laptele, dar și carnea de porc și fructele și legumele sunt sectoarele cele mai atinse.

Criza laptelui, care afectează fără discriminare toată Uniunea Europeană, are toate șansele să se agraveze, iar soluțiile așteptate de la Bruxelles întârzie. De aceea, diferite organizații și grupuri de reflexie vin fiecare cu propriile soluții.

Organizațiile de fermieri – atât cele din sectorul vegetal, cât și cele din zootehnie, participă la ceea ce se anunță a fi ultima ședință de Dialog Social înainte de finalizarea cererii unice de plată pe 2016. Producătorii sunt profund nemulțumiți de forma actuală a Ordinului de ministrul 619/2015, mai ales că oficialii din MADR și de la APIA au trecut cu vederea propunerile pe care agricultorii le-au făcut pentru actualizarea actului normativ pentru plata subvențiilor.

O achiziție anunțată în industria lactatelor schimbă situația, relativ stabilă, în piața românească. Compania Albalact Alba Iulia, cel mai mare jucător pe piața românească a lactatelor după rezultatele financiare din 2014, va fi preluată de grupul francez Lactalis.

O lege, aparent necunoscută în România, ar putea scumpi multe dintre alimente cu circa 30%, avertizează liderii din sectorul agro-alimentar. E vorba despre legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor, care a triplat taxa de mediu pe care producătorii o au de achitat către stat.

Ca la fiecare început de an, speranțele fermierilor se îndreaptă în mai multe direcții – vremea bună, Ministerul Agriculturii (care împarte banii) și fondurile Uniunii Europene. În plus, în 2016 agricultorii așteaptă flexibilitate și simplificări, odată cu noua conducere a MADR.

Crescătorii de oi se pregătesc din nou de proteste și cer suspendarea de urgență a modificărilor aduse Legii vânătorii, un act normativ care, spun ei le produce mari pagube. Turmelor le este interzis pășunatul în perioada 6 decembrie - 24 aprilie pe terenurile agricole.

În ediția actuală a emisiunii Rural discutăm din nou despre cum se mai schimbă agricultura românească. Astăzi - despre o afacere integrată în domeniu, dar care a pornit atipic – întâi a fost o unitate de prelucrare a materiilor prime și mai târziu  baza de producție aferentă.

Emisiunea Rural ajunge în județul Constanța, mai exact la Agigea, acolo unde nu de mult un fermier și-a rezolvat o problemă acută – lipsa de apă atunci când au nevoie plantele de ea. Gheorghe Lămureanu are sistem particular de irigații, și asta pe câteva sute de hectare.

Investiția, de peste 1 milion de euro, a fost făcută în cea mai mare parte din fonduri europene. Este adevărat însă că până au venit banii europeni, Gheorghe Lămureanu a cheltuit mult din propriul buzunar.

Fermierii care au fost afectaţi de secetă vor primi despăgubiri de la guvern, suma toatală ridicându-se la 640 milioane lei, iar plăţile către agricultori se vor face, cel mai probabil, de la jumătatea lunii decembrie. Anunțul a fost făcut de ministrul Daniel Constantin.

Ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” ajunge în Covasna, la unul dintre marii cultivatori de cartofi din România. Mihail Mucsi are peste 100 de hectare de cartofi, pe care îi îngrijește ”ca la carte” și își vinde producția fără probleme într-un supermarket.

În emisiunea Rural de astăzi mergem din nou pe urmele banilor europeni cu care se modernizează agricultura românească și ne oprim în județul Harghita, la Căpâlnița, unde există singura pensiune din județ care folosește energie geotermală în funcționare.

În această ediție a emisiunii ”Rural” discutăm despre un proiect de agroturism, dezvoltat la Bran, în județul Brașov, cu câteva sute de mii de euro, de la Uniunea Europeană, dar și despre propunerile de modificare a legii cooperativelor agricole.

Un an agricol e pe cale să se încheie, la fel ca și seceta care a diminuat chiar și cu o treime unele culturi. Autoritățile naționale, la fel ca și cei de la Comisia Europeană, vorbesc de despăgubiri, dar deocamdată cifrele nu sunt clare.

Ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” este transmisă cu numai o zi înainte de deschiderea a trei noi măsuri de finanțare europeană prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020.

Ediție de astăzi a emisiunii Rural este transmisă la puține zile după ce a fost promulgată o nouă lege a viei și vinului. Așadar este absolut normal să discutăm despre acest act cu producătorii din domeniu, cei care spun că vinul ar putea foarte bine să devină o marcă a României, dar și cu ceva mai multă implicare din partea autorităților statului.

Cadrul legislativ în vigoare la ora actuală este unul modern și potrivit, spun cei din piață, care atrag însă atenția că mai este nevoie și de normele de aplicare a legii.

Ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” este transmisă chiar în ultima zi în care mai pot fi depuse, fără penalizare, cererile pentru plata unică la APIA. Ca de obicei, mulți au lăsat acest lucru pe ultima sută de metri, motivând fie că nu au avut toate actele de la primării, fie nu au avut timp. Așa că funcționarii de la APIA vor sta la birou până pleacă ultimul solicitant.

În această ediție a emisiunii ”Rural” discutăm, că tot a venit vremea, despre disputele dintre producătorii români de legume și fructe și marile lanțuri de magazine.

Proiectul ”Rural” al Radio France Internationale, realizat cu sprijinul Uniunii Europene, a fost prezent la a XXVII-a ediţie a ”Agronomiadei”, eveniment găzduit în acest an de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj.

La Cluj s-au reunit studenţii din cele cinci mari centre de învăţământ agronomic superior din România, într-o serie de concursuri profesionale-ştiinţifice şi sportive, dar şi în întâlniri informale şi petreceri.

Bun găsit la o nouă ediție a emisiunii Rural, în care aflăm cum oficialii din Comisia Europeană lasă în continuare nerezolvată disputa dintre cei pro și contra organismelor modificate genetic. Ne abatem și prin Parlamentul European, unde discutăm cu un eurodeputat din comisia pentru agricultură despre ce face el pentru fermierii români și ajungem și în județul Teleorman, în comuna Piatra, la un tânăr care a luat fonduri europene pentru a pune pe piciaore o afacere cu legume.

În noua ediție a emisiunii ”Rural” plecăm de la ferma unui agricultor din județul Tulcea, cu cereale, viță de vie, pomi fructiferi, moară și fabrică de pâine și ne oprim în pragul guvernului, care tocmai a anunțat scăderea TVA la produsele alimentare de bază. O mișcare care ar trebui să ieftinească mâncarea românilor, dar care, spun analiștii, va folosi de fapt mai mult importatorilor de produse din acest domeniu.

În ediția de astăzi a emisiunii Rural ne continuăm călătoria pe la micii fermieri din România, și ei cetățeni ai Uniunii Europene, deci beneficiari de subvenții. Mici fermieri care însă par uneori ai nimănui pentru că specialiștii și banii greu ajung până la ei.

În ediția de astăzi a emisiunii Rural începem să parcurgem ”Drumul Vinului”, un proiect guvernamental mai vechi și care a cam rămas la stadiul de intenție și afiș de promovare. În schimb s-au mișcat mult mai bine viticultorii, care de câțiva ani refac viile, construiesc crame noi și iau toți banii pe care îi pune la dispoziție Uniunea Europeană pentru astfel de proiecte.

În această ediție a emisiunii Rural abordăm și discutăm două subiecte – apariția și obligativitatea atestatului de producător agricol și a carnetului de comercializare a produselor și iminenta dispariție a cotelor de producție a laptelui în Uniunea Europeană. Să rămânem pentru început la schimbarea documentelor care vor permite vânzarea în piețe a produselor obținute în gospodăria proprie, dar nu numai.

În emisiunea Rural de astăzi discutăm despre neclaritățile care încă mai există în domeniul viticol în România și despre strădaniile actorilor din domeniu de a-și promova produsele într-o piață tot mai selectivă și mai elitistă. Toate acestea se petrec în timp ce deputații din comisia pentru agricultură încearcă să răzbească prin necunoscutele”legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole”.

Ediția de astăzi a emisiunii Rural revine la un subiect abordat acum câteva săptămâni – situația fermelor de creștere și îngrășare a porcilor. Un domeniu în care, la prima vedere, nu ar trebui să existe prea multe probleme, numai că acestea încep chiar de la primii pași – lipsa maternităților, așa că purceii sunt aduși de peste graniță. Problemele din acest sectore sunt demonstrate chiar de către autorități, odată cu publicarea datelor de la Institutul Național de Statistică.

În această ediție a emisiunii ”Rural” discutăm despre un domeniu agricol care a reușit să folosească în totalitate banii puși la dispoziție de Uniunea Europeană, dar ne ocupăm și de un altul în care lucrurile nu stau la fel de bine. Sectorul care nu a lăsat necheltuit nici măcar un singur euro din fondurile disponibile este viticultura.

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm, ca de obicei, despre fondurile europene care au rolul de a moderniza agricultura românească. Agricultură care de fapt de mult nu mai este cea pe care o știam din descrieri și păreri.

Am găsit o agricultură făcută, de multe ori, după cele mai stricte norme, cu ferme, fie vegetale, fie în zootehnie, care pot fi transplantate oriunde în lume. Rămâne, e adevărat problema productivității, capitol unde mai e destul de lucrat. Iar aici intervin banii europeni.

În ediția de astăzi a emisiunii Rural ne ocupăm de o problemă dulce – cea a industriei zahărului. Un domeniu ultra-reglementat în spațiul comunitar, cu legi anti-concurențiale dure, care funcționează după sistemul de acum clasic al cotelor, așa cum e în multe sectoare din agricultură. Numai că în context european, anunțata eliminare a sistemului de cote va modifica radical piaţa.

Ediția de astăzi a emisiunii Rural a fost realizată în cea mai mare parte în județul Iași, la fostul CAP din comuna Țigănași. Așa cum am observat în reportajele de până acum, poveștile de succes în agricultură au început acum mai bine de 20 de ani, unele chiar după revoluție. Exact la fel s-a întâmplat și la Țigănași, acolo unde Aurel Placinschi, fostul șef al cooperativei, pe lângă miile de hectare de diverse culturi, se chinuie acum să pună pe picioare o fermă cu vaci pentru carne.

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” abordăm Grupurile de Acțiune Locală, inițiative care se încadrează în Programul Național de Dezvoltare Rurală și care pot aduce miliarde de euro în satele românești. După scopul declarat și anunțurile oficiale, PNDR 2014 – 2020 va ajuta în mod prioritar fermele medii ce vor să se dezvolte în următorii ani.

În această ediție a emisiunii Rural, în prima parte trecem prin județul Arad, unde discutăm cu Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai organizați fermieri pe care i-am întâlnit în periplul agricol. Dimitrie Muscă are Combinatul Agroindustrial Curtici și îl are de mai bine de 24 de ani. Iar în a doua jumătate a emisiunii, vedem cum astfel de idei fac pui în celălat capăt al României.

În comuna constănțeană Nicolae Bălcescu, un fotbalist s-a decis să se aventureze, alături de întreaga familie, în agricultură. Are pe mână o afacere care valorează acum o sumă atât de mare încât celor mai mulți dintre noi, probabil, le-ar fi frică să o pronunțe.

Laurențiu Colintineanu a fost să vadă sera de roșii construită cu finanțare din fonduri europene.

În ediția de astăzi a emisiunii ”Rural” discutăm despre vin, replantarea viței de vie și vinuri spumante într-o regiune care înainte de 1989 trimitea mai mult la export decât se vindea în România. Am fost în Sălaj, la Șimleu Silvaniei, unde cândva se produceau aproape 4 milioane de sticle de vin spumat în fiecare an.

Emisiunea Rural de astăzi ”s-a întâmplat” în plin București, pe bulevardul Kiseleff. A fost”Rural Fest”, eveniment organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România.

Timp de zece ore, bulevardul Kiseleff a devenit cu adevărat un sat, cu producători agricoli, cu meșteșugari, cu plite încinse și chiar cu o fierărie.

În România crește orice, totul e să vrei să muncești pământul, mi-au spus fermierii cu care am stat de vorbă într-un periplu de o săptămână la începutul lunii august. Am plecat din județul Călărași, unde i-am căutat mai ales pe cei care se ocupă cu cerealele, zona fiind una cu cele mai mari producții la hectar în România.

Piața europeană a laptelui ar putea suferi tulburări majore odată cu dispariția cotelor de lapte, în 2015, susțin unii analiști ai domeniului. Piața unică nu a fost lipsită de probleme de-a lungul timpului, provocate fie de supra-producția din unele state, fie de diferența de competitivitate, deci și de preț.

Cei 500 de milioane de cetățeni ai Uniunii Europene depind de o sursă fiabilă de alimente sănătoase, nutritive, la un preţ accesibil, scrie în documentele care definesc noua Politică Agricolă Comună. Cei care au întocmit programul pentru perioada 2014 – 2020 atrag însă atenția că agricultura nu înseamnă doar cantitate, de aceea noua PAC promovează diversitatea şi calitatea.

Agricultura românească nu poate rezista într-o piață globală, în care concurența e acerbă din partea producătorilor, iar din partea comercianților vin mereu presiuni pentru scăderea prețurilor. Modernizarea este astfel singura șansă pentru fermierii români, indiferent de calibrul acestora, la ora actuală costurile de producție în agricultura românească fiind mult mai mari decât în alte țări.

Modificările politicii Agricole Comune nu înseamnă în mod automat mai multă bunăstare pentru fermieri, și mai ales pentru cei mici. În schimbul unor bani mai puțini (chiar dacă România nu suferă la acest capitol), lor li se cere să fie ”creativi”, adică să producă mai mult și de o calitate mai bună.

Cele două direcții mari de schimbare pot fi sintetizate într-o schemă simplificată de plată fixă pentru micii fermieri și o schemă de restructurare.

Unul din domeniile agricole în care s-au purtat adevărate războaie de-a lungul timpului este piața laptelui. O zonă în care câteva state au dominat mereu, prin cantitatea și calitatea producției. Sectorul românesc al laptelui se vede ca un domeniu cu mulți producători mici și cu o slabă organizare.

Tinerii care aleg să se stabilească la țară și să pună pe picioare o fermă vor beneficia de subvenții sporite, de până la 60.000 de euro pe familie, anunță ministrul agriculturii Daniel Constantin. Prezent la emisiunea”Rural”, un proiect RFI – Comisia Europeană, ministrul agriculturii a spus că este important ca proiectele depuse să nu se limiteze la o agricultură de subzistență.

Ministrul Daniel Constantin a vorbit și despre schimbarea de abordare privind modul în care vor fi alocați banii europeni în ”Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020”.