Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European trebuie să ajungă, în următoarele săptămâni, la un acord privind amânarea implementării regulamentului referitor la defrișări și privind măsurile de simplificare a obligațiilor administrative pentru operatorii economici.
Săptămâna trecută, Consiliul și-a adoptat mandatul de negociere, propunând prelungirea cu un an a termenului de aplicare pentru toți operatorii, până la 30 decembrie 2026, precum și o perioadă suplimentară de șase luni pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici. De asemenea, statele membre susțin introducerea unui set de măsuri pentru reducerea birocrației.
Poziția Parlamentului European este așteptată miercuri, 26 noiembrie.
Modificările ar trebui adoptate înainte de 30 decembrie, anul curent, data stabilită pentru implementare.
În octombrie, Comisia Europeană a propus amânarea aplicării dispozițiilor și reducerea anumitor obligații de raportare pentru operatori și comercianți. Este a doua prelungire a perioadei de implementare, termenul inițial fiind 30 decembrie 2024.
Reamintim că scopul legii este de a garanta că anumite produse de bază, cum ar fi carne de vită, cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc, soia, lemn și derivatele acestora, introduse pe piața Uniunii Europene sau exportate, nu au contribuit la defrișări sau la degradarea pădurilor.
Germania solicită derogare de la GAEC 6 după răspândirea cicadei de stuf
Germania a emis, în 2025, primele autorizații de urgență pentru utilizarea unor produse fitosanitare destinate combaterii cicadei de stuf, în urma extinderii rapide a acestei populații de insecte pe suprafețe mari și a creșterii infecțiilor bacteriene la culturi, în special la sfecla de zahăr și cartofi.
În paralel, proiectele de cercetare aflate în desfășurare au identificat măsuri suplimentare, potențial eficiente, între care lăsarea terenurilor necultivate și fără vegetație în timpul sezonului rece, potrivit publicației Lanțul Alimentar. În acest context, Germania a solicitat o derogare de la standardul GAEC 6, care prevede menținerea unei acoperiri minime cu vegetație în regiunile vulnerabile, ca parte a cererii de modificare a planului strategic PAC pentru anul 2026. Autoritățile germane susțin că flexibilitatea în gestionarea terenurilor pe timpul iernii este esențială pentru limitarea răspândirii cicadelor.
În cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii din 17 noiembrie, Germania a invitat și alte state membre să raporteze dacă se confruntă cu probleme similare și cum le abordează, pentru a construi o strategie comună la nivel european.
Experții europeni explică extinderea cicadelor din zona mediteraneană către Europa Centrală și de Nord prin fenomenul încălzirii globale. În România au fost identificate anumite specii, însă nu există studii care să confirme o monitorizare amplă, existența unor focare semnificative sau un impact documentat asupra culturilor.
Comisia Europeană respinge creșterea limitei pentru conținutul de apă în carnea de pasăre
Comisia Europeană respinge solicitările eurodeputaților din Comisia pentru agricultură a Parlamentului European de a majora limita admisă pentru conținutul de apă din carnea de pasăre, argumentând că o astfel de modificare ar afecta consumatorii, care nu doresc să plătească mai mult pentru un produs cu mai puține proteine, notează Euractiv Germania.
Executivul european avertizează, de asemenea, că o majorare a pragului ar dezavantaja crescătorii de rase cu creștere lentă, care asigură standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor. Un oficial din cadrul Direcției Generale pentru Agricultură a precizat că producătorii care depășesc limitele actuale își pot comercializa produsele, cu condiția să indice pe etichetă conținutul de apă peste limita UE. Propunerea este contestată de sectorul avicol, care susține că o astfel de etichetare ar eroda încrederea consumatorilor.
Producătorii de carne au cerut actualizarea normelor, invocând caracteristicile raselor adaptate metodelor moderne de creștere rapidă, care rețin, în mod natural, mai multă apă, iar mai mulți europarlamentari le-au susținut argumentele.
Dezbaterea are loc în contextul analizării unui regulament delegat al Comisiei privind standardele aplicabile păsărilor de curte, aflat în prezent în procedură de examinare în Consiliu și Parlament.
La cererea Parlamentului European, perioada de evaluare a fost prelungită până la 6 februarie, anul viitor.
Indicațiile geografice, apărate în negocierile comerciale internaționale
Acordurile comerciale ale Uniunii Europene cu țări de la Coreea de Sud până la America Centrală sau Canada includ protejarea anumitor indicații geografice (IG), însă unele blocuri comerciale consideră aceste certificări drept măsuri protecționiste, arată o analiză a publicației Politico. Statele Unite au fost mult timp cel mai vehement critic al sistemului european, pe fondul opoziției industriei locale a laptelui față de indicațiile geografice europene. În 2023, negocierile pentru un acord de liber schimb cu Australia s-au lovit de criticile producătorilor australieni de brânzeturi față de cererea Uniunii Europene de a renunța la folosirea unor denumiri protejate prin schemele de calitate europene.
În pofida criticilor, oficialii europeni continuă să promoveze indicațiile geografice în negocierile comerciale. Acordul UE–Mercosur, care se îndreaptă spre ratificare, include protecții reciproce pentru produsele certificate. Într-o vizită recentă în Brazilia, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a salutat eforturile autorităților locale de a proteja împotriva imitațiilor o marcă tradițională de brânză de munte și o băutură din trestie de zahăr.
La nivelul Uniunii Europene, produsele cu indicație geografică generează venituri anuale de 75 de miliarde de euro, iar prețurile obținute sunt, în medie, de peste două ori mai mari decât cele ale produselor similare fără certificare. Sistemul este utilizat în special în Italia și Franța, însă Comisia dorește extinderea și în partea estică a blocului comunitar. Italia deține cel mai mare număr de indicații geografice la nivel mondial, care produc o cifră de afaceri totală de 20 de miliarde de euro.