Comisia Europeană a anunțat un plan de sprijin pentru fermieri, în încercarea de a limita impactul scumpirii îngrășămintelor, accentuate de conflictul din Orientul Mijlociu, asupra producției alimentare europene. Planul include ajutoare financiare rapide din rezerva pentru agricultură și folosirea mai flexibilă a fondurilor politicii agricole comune (PAC) de către statele membre.
Comisia urmează să prezinte în iunie un pachet financiar, odată cu bugetul rectificativ, potrivit declarației comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Executivul european va propune suplimentarea rezervei agricole cu o sumă „substanțială”, pentru a le oferi fermierilor afectați de creșterea costurilor lichiditățile necesare înainte de următorul ciclu de producție. În paralel, Bruxelles-ul va propune un pachet legislativ care să permită statelor membre mai multă flexibilitate în administrarea planurilor strategice PAC, inclusiv prin redirecționarea fondurilor neutilizate către scheme de lichiditate și acordarea de plăți în avans, cu mai puțină birocrație.
Combinarea acestor măsuri, respectiv suplimentarea rezervei agricole și flexibilizarea utilizării fondurilor politicii agricole comune, ar urma să asigure fermierilor suficient flux de numerar pentru gestionarea fermelor și continuarea producției, a spus Hansen.
Alte inițiative menite să reducă presiunea financiară asupra fermelor includ stimulente pentru agricultura de precizie, sprijin pentru biofertilizatori și digestat prin PAC, precum și clarificări privind regulile de aplicare a gunoiului de grajd, adaptate mai bine condițiilor climatice din fiecare stat membru și calendarului agricol.
Pe termen lung, Comisia urmărește reducerea dependenței de importuri și a expunerii la volatilitatea prețurilor prin dezvoltarea alternativelor europene, în special a fertilizanților organici și biologici, prin mobilizarea de fonduri publice și private, cum ar fi resurse din politica agricolă comună, contribuții ale statelor membre și venituri din schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii.
Acordul UE–Mexic elimină bariere comerciale pentru sectorul agroalimentar
Uniunea Europeană și Mexic au semnat săptămâna trecută, la Ciudad de Mexico, acordul comercial reînnoit, în cadrul summitului comun organizat la mai bine de un an de la finalizarea negocierilor, în ianuarie 2025.
Potrivit unui comunicat al Comisiei, noul acord creează oportunități sporite pentru exportatorii agroalimentari din Uniunea Europeană, comparativ cu cel inițial din 2000, în condițiile în care Mexicul este un importator net de alimente. Vor fi protejate împotriva imitațiilor 232 de băuturi spirtoase și alte 336 de indicații geografice europene pentru vinuri, bere și produse alimentare.
Acordul elimină tarifele pentru principalele exporturi agricole europene, printre care carnea de porc, produsele lactate, cerealele, fructele și pastele, în timp ce Uniunea Europeană va reduce taxele vamale aplicate produselor mexicane precum cafeaua, fructele, ciocolata și siropul de agave, notează Euractiv.
Înțelegerea dintre cele două părți include și un plan de investiții de peste 5 miliarde de euro, facilitat de Uniunea Europeană în cadrul strategiei „Global Gateway”. Planul acoperă sectoare precum tranziția energetică și digitală, agricultura durabilă, transporturile, produsele farmaceutice, sănătatea și infrastructura de apă.
România continuă să concentreze majoritatea focarelor de pestă porcină africană din UE
Focarele de pestă porcină africană au crescut în întreaga Uniune Europeană în 2025, atât la porcii domestici (+76%), cât și la mistreți (+44%), potrivit celui mai recent raport epidemiologic al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).
Creșterea față de 2024 a fost determinată în mare măsură de România, care a reprezentat 81% din totalul focarelor din Uniune, arată raportul EFSA. Creșteri au fost raportate și în Croația, Estonia și Letonia. În Spania, virusul a reapărut după 31 de ani în care nu a fost detectat. În mai multe țări, cum ar fi Ungaria, Italia, Polonia, România și Slovacia, a fost raportat un vârf al focarelor în rândul mistreților în perioada de iarnă.
Oamenii de știință ai autorității alimentare europene recomandă statelor afectate să acorde prioritate măsurilor de monitorizare și de control al bolii.
Comisia Europeană analizează reorganizarea direcțiilor care gestionează fondurile europene
Comisia Europeană analizează o restructurare amplă a direcțiilor generale care gestionează fonduri europene, în perspectiva reformei bugetului multianual al Uniunii Europene, pentru perioada de după 2027, potrivit informațiilor publicate de Politico.
După semnalele privind posibila reorganizare a Direcției Generale pentru Politică Regională (DG REGIO), care administrează politica de coeziune și aproape o treime din bugetul european, planurile ar putea fi extinse și la alte structuri ale Comisiei. Printre acestea se numără Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), responsabilă de fondurile politicii agricole comune, Direcția Generală pentru Afaceri Maritime și Pescuit (DG MARE), care se ocupă cu finanțarea pescuitului, și Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare, care gestionează fondurile pentru cercetare din cadrul programului Orizont Europa.
Discuțiile au loc în contextul unei posibile redesenări a modului în care este distribuit bugetul european pe termen lung, iar modelul ar putea fi Fondul de redresare creat după pandemia de COVID-19. Cu alte cuvinte, un singur serviciu al Comisiei ar putea ajunge să gestioneze toate fondurile Uniunii.
Propunerile finale de restructurare ar urma să fie prezentate președintei Comisiei Europene de către comisarul pentru buget, Piotr Serafin, până la sfârșitul anului 2026. „Reflectăm asupra modului în care putem face direcțiile generale mai eficiente și putem asigura cel mai adecvat model pentru implementarea obiectivelor noastre”, a declarat un purtător de cuvânt, citat de Politico.