Asocierea funcționează și în domeniul cercetării și inovării. O cooperativă din sudul României a reușit să dezvolte în parteneriat cu universitățile și cu institutele Academiei o serie de cercetări care au aplicare în practică.
Invitați la Rural: Radu Mihailov – vicepreședinte al grupului de lucru “Cercetare și Inovare” COPA-COGECA și președintele cooperativei agricole Bio Top România, Alexandra Popa, director executiv CRPE, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.
De ce riscă satele românești să piardă cursa pentru banii europeni din PAC după 2028
Viitoarea arhitectură financiară a Uniunii Europene pregătește o schimbare de paradigmă care ar putea lăsa mediul rural din România fără principala sa plasă de siguranță. În timp ce la Bruxelles se discută despre comasarea fondurilor într-o anvelopă națională unică și reducerea presiunii pe bugetul comunitar, experții de la București avertizează că satele românești riscă să intre într-o competiție inegală pentru finanțare.
Alexandra Popa, director executiv al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE), atrage atenția că propunerea Comisiei Europene de a aloca minimum 10% din noua programare (excluzând PAC, Fondul Social pentru Climă și Fondul pentru Pescuit) către zonele rurale este profund disproporționată față de structura demografică și teritorială a României [06:06].
„Pentru România sună foarte puțin, dat fiind că 87% din teritoriul țării este în rural și 45% din populație este în rural. Vedem riscul unei concurențe între investițiile pentru orașe — în digitalizare, centre de date, apărare, toate lucrurile stringente — și investițiile pentru cooperative, afaceri non-agricole, educație în mediul rural, consiliere, inovare, toate aceste lucruri fără de care ruralul practic nu există.”[ 06:34]
Perspective de la Bruxelles: „Politica Agricolă Comună a murit”
Dacă la București dezbaterea se poartă în jurul procentelor și al garanțiilor de alocare, la Bruxelles schimbarea de arhitectură este privită ca o retragere calculată a statelor net contributoare din finanțarea agriculturii est-europene. Mihaela Gherghișan, corespondentul RFI România la Bruxelles, explică faptul că tranziția spre Planurile Naționale Strategice a marcat deja sfârșitul PAC în forma sa clasică [15:47].
„În momentul în care tu ai făcut Planurile Naționale Strategice, Politica Agricolă Comună a murit. Aceste planuri naționale sunt o renaționalizare a agriculturii. Nimeni nu mai investește în nimic pentru moment, se investește numai în inteligența artificială, dar nu aia care ne-ar trebui neapărat, totul e foarte scump și statele membre nu vor putea duce pe umerii lor tot ceea ce Bruxelles-ul nu le mai dă.” [15:47]
Asocierea, ca strategie de supraviețuire
Radu Mihailov, vicepreședinte al grupului de lucru “Cercetare și Inovare” COPA-COGECA și președintele cooperativei agricole Bio Top România: „În România avem o reținere când vorbim de cooperative, pentru că avem în minte trecutul. Dar francezii au dat o lege în 1958 prin care nu poți face nicio activitate agricolă dacă nu faci parte din mediul asociativ (n.r. a condiționat accesul la credite și ajutoare pentru mecanizare de apartenența la o cooperativă sau la un grup de producători). Astăzi, cooperativele lor fac conglomerate fantastice care dau redevențe pe toate palierele economice într-un mod extrem de sustenabil.”