Singuri sau prin asocieri, întreprinzătorii români mici și mijlocii au reușit să dezvolte afaceri cu distribuție directă către consumatori. Unele afaceri au o deschidere europeană.
Adrian Despi: „Noi am început afacerea ca și o pasiune. Am ajuns în Franța, unde am degustat cidrul și ne-a plăcut foarte mult. Eu și fratele meu am început după aceea să facem experimente la nivel hobby în bucătărie. După aceea un pic mai mare în curte și până la urmă am hotărât să facem o afacere din asta. Am vrut să facem și noi cidru, așa cum am băut în Franța, pentru că mărul este cel mai comun fruct la noi în țară. Și materie primă practic este foarte multă, iar aici am observat o lipsă pe piață a procesatorilor. Din acest motiv am hotărât să facem o afacere în procesarea fructelor și a legumelor. Și acesta este modelul. Ne bazăm pe materii prime locale.
Cu ajutorul unor proiecte de finanțare accesate prin AFIR, am reușit să facem și noi o livadă de meri și piersic, dar în continuare ea fiind tânără, nu ne dă suficient fruct ca să ne asigure materia primă. Și majoritatea fructelor sunt cumpărate de la fermieri locali.”
Andreea Koronios: „Fiind o familie mixtă – eu româncă, iar soțul meu grec –, am avut acces direct la producători de ulei de măsline. Afacerea noastră a început dintr-o întâmplare și s-a consolidat în timp, înflorind cu aproximativ un an înainte de lansarea Roua. Recent, am aniversat cinci ani de activitate. Totul a pornit când, la nuntă, am primit o cantitate generoasă de ulei de măsline de la nașii și socrii noștri. Am început să-l oferim prietenilor, iar recomandările au venit de la sine, transformând o simplă întâmplare într-un business de succes.
După cum spuneam, cunoștințele mele despre uleiul de măsline erau inexistente. Țin minte că, înainte de căsătorie, soțul meu mi-a spus că are o livadă de măslini, vreo 1.500 sau 2.000 de copaci, și că produce ulei de măsline. Am luat-o ca pe un detaliu obișnuit și am răspuns firesc: „Ok, și la noi este ulei de măsline, îl găsești în toate supermarketurile, în diverse sortimente”. Abia când a venit în România și mi-a adus ulei proaspăt presat, mi-am dat seama că nu vorbim despre același produs.
Ulterior, am aflat că uleiul de măsline este unul dintre cele mai falsificate produse alimentare, probabil la egalitate cu mierea. Am înțeles diferența pe propria piele, iar apoi și alți oameni au descoperit-o. Uleiul de măsline autentic nu este amar, nu lasă un gust rânced și nu schimbă aroma mâncării – dimpotrivă, o îmbogățește. Este o bucurie în sine.”