Fermierii români contestă realizarea importurilor de cereale din Ucraina, dar aceasta este doar una din problemele sectorului agricol autohton. Utilizarea instrumentelor care să reducă riscurile agricultorilor și lipsa de competitivitate sunt teme care își fac loc cu greutate pe agenda fermierilor și a administrației.
Decizia Comisiei Europene de a permite importurile de cereale din Ucraina a stârnit nemulţumirea fermierilor români. De altfel, guvernul Ciolacu a decis prelungirea cu o lună a interdicţiei de import de cereale din Ucraina. Importurile ucrainene sunt doar o parte a problemei agricultorilor români. O altă parte este lipsa mecanismelor de piaţă care să crească nivelul de competitivitate al fermierilor.
Invitaţi la Rural: Cristina Cionga, director adjunct, Forumul APPR, Florin Constantin, consultant agribusiness.
Jurnal de rural european
- Ucraina se angajează să prevină aglomerarea piețelor de cereale din țările vecine;
- Grecia și Slovenia vor mai multe instrumente financiare pentru situații de criză;
- Cu trei luni înainte de expirarea perioadei de autorizare, se reaprind criticile împotriva glifosatului;
- În Spania, previziuni de scădere a producției de carne de porc.
Ucraina se angajează să prevină aglomerarea piețelor de cereale din țările vecine
Comisia Europeană a anunțat vineri, 15 septembrie a.c., că nu va extinde interdicția asupra exporturilor ucrainene de cereale pe teritoriul statelor membre aflate în prima linie de frontieră cu Ucraina. Comisia a cerut Poloniei, Ungariei și Slovaciei să „fie constructive”, după ce reprezentanți ai acestor state membre au declarat că vor continua să impună propriile restricții, conform unei știri Reuters, preluată de Politico.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, în anul 2022, și reducerea capacității de export prin porturile de la Marea Neagră, fermierii ucraineni și-au direcționat vânzările prin țările vecine, inundând piețele acestora cu cereale și produse oleaginoase ieftine, care au afectat veniturile agricultorilor locali. În luna mai, în acest an, pe fondul tensiunilor din mediul agricol în statele membre din proximitatea Ucrainei și pentru a împiedica luarea unor decizii unilaterale de către guverne, Bruxellesul a intervenit și a permis
Poloniei, Ungariei, Slovaciei, României și Bulgariei să interzică temporar importurile unor produse ucrainene. Restricțiile au expirat vineri, 15 septembrie, și nu au fost prelungite de executivul european.
Reuters transmite că Polonia, Slovacia și Ungaria au anunțat că își vor păstra propriile măsuri restrictive asupra importurilor de origine ucraineană, iar Comisia a lansat un apel, îndemnându-le să coopereze pentru a face posibilă funcționarea unui nou sistem care vizează fluxurile de produse agricole, convenit cu Kievul. „Ucraina a fost de acord să introducă orice măsuri legale (inclusiv, de exemplu, un sistem de acordare a licențelor de export), în termen de 30 de zile, pentru a evita supraaglomerarea piețelor cu cereale”, a informat executivul european într-un comunicat de presă. Între timp, Ucraina s-a angajat că va preveni destabilizarea piețelor din statele membre limitrofe și va institui măsuri de control al exportului pentru patru grupe de mărfuri, iar Bruxellesul se va abține de la a impune restricții, atât timp cât angajamentele Ucrainei sunt în vigoare și funcționează pe deplin, se mai arată în comunicatul Comisiei.
Grecia și Slovenia vor mai multe instrumente financiare pentru situații de criză
Grecia ar putea folosi sumele neutilizate din programul de dezvoltare rurală, pentru sprijinirea sectorului agricol grav afectat de inundațiile recente și de incendiile devastatoare din timpul verii. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis statului elen fonduri europene pentru redresarea agriculturii locale. Printre altele, banii ar putea veni din politica agricolă comună, a menționat von der Leyen, citată de euractiv.com. Pot fi fonduri din programul de dezvoltare rurală rămase neutilizate, dar și un potențial ajutor avansat din rezerva agricolă de anul viitor.
Pentru reuniunea miniștrilor agriculturii din această săptămână, delegația elenă și cea slovenă au introdus în agendă aspecte care vizează dezvoltarea instrumentelor financiare pentru situații de criză. Slovenia este și ea un candidat la fondul de criză aferent anului 2024, pentru acoperirea daunelor produse în agricultură de inundațiile catastrofale din această vară.
Cu trei luni înainte de expirarea perioadei de autorizare, se reaprind criticile împotriva glifosatului
Comitetul Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (SCOPAFF) se reunește vineri, 22 septembrie, pentru un schimb de opinii cu privire la controversata temă a reaprobării sau nu a erbicidului glifosat. Pe măsură ce termenul la care urmează să expire autorizația temporară se apropie, discuțiile se aprind între susținătorii utilizării erbicidului, după sfârșitul anului, și opozanți. Cercetători independenți, medici, grupuri de ecologiști susțin că glifosatul este responsabil pentru mai multe afecțiuni în rândul populației și că tehnicile de pulverizare produc efecte nocive asupra oamenilor, faunei și florei, însă autoritățile naționale responsabile cu aprobarea erbicidului se bazează aproape exclusiv pe cercetările furnizate de producătorii de pesticide. În schimb, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a publicat o evaluare în luna iulie, în care afirmă că nu a putut identifica „zonele critice de îngrijorare” privind impactul glifosatului asupra sănătății oamenilor, animalelor și mediului. Deși a recunoscut că nu a putut face o evaluare cuprinzătoare din cauza „lacunelor de date”, a recomandat ca glifosatul să fie luat în considerare pentru reautorizare în Uniunea Europeană, reamintește DW.com. Autorizarea temporară expiră în data de 15 decembrie și responsabilitatea reaprobării sau nu a substanței pentru a fi folosită în agricultura europeană revine statelor membre, în Comitetul Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje, și Comisiei Europene.
În Spania, previziuni de scădere a producției de carne de porc
Sectorul de creștere a suinelor din Spania se așteaptă la o scădere a producției de carne de porc în anii 2023 și 2024, determinată de reducerea exporturilor către piețele din afara Uniunii Europene, în special către China, de costurile ridicate cu inputurile și impunerea de noi reglementări care privesc creșterea bunăstării animalelor, se arată într-un raport publicat recent de Departamentul pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA). Anul trecut, prețurile pentru carnea de porc au crescut pe piața spaniolă cu 14%, iar această evoluție a condus la o contracție a consumului în gospodăriile populației cu aproape 11%. Exporturile spaniole de carne de porc s-au redus cu peste 4% în 2022 și industria de profil anticipează că tendința de scădere se menține și în acest an.
Spania, principalul producător european, continuă să fie un furnizor puternic pentru statele membre care se confruntă cu o penurie de carne de porc, însă acest lucru nu compensează reducerea cererii de către piața chineză. În același timp, în Spania cresc achizițiile de carne de porc de pe piețele mai ieftine, din țări terțe, în special pentru industria de procesare. Deși spațiul european rămâne cea mai importantă sursă externă de aprovizionare, Chile este, de câțiva ani, o țintă pentru importurile spaniole. În primul semestru din 2023, țara sud-americană a fost principalul furnizor extraeuropean de carne de porc pentru iberici.