AcasăEmisiuneFermierii români şi europeni, în căutarea profitului

Fermierii români şi europeni, în căutarea profitului

Fermierii trebuie să aplice o strategie echilibrată prin care să poată obţine profit ca urmare a producţiilor agricole obţinute. Dorinţa unui câştig exagerat poate fi o sabie cu două tăişuri, în sensul că poate face trecerea de la profit la pierdere.

Invitaţi la Rural: Cezar Gheorghe, expert pieţe de mărfuri agricole, fondator Agricolumn, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

 

Jurnal rural european

  • Progres lent al extinderii agriculturii ecologice în Uniunea Europeană;
  • În Germania, guvernul federal face un pas înapoi, pentru fermieri nu este suficient;
  • În Franța, eșec al planului de reducere a utilizării pesticidelor;
  • Polonia „spune nu” băuturilor energizante pentru tinerii sub 18 ani.

Progres lent al extinderii agriculturii ecologice în Uniunea Europeană

Obiectivul Uniunii Europene de a ajunge la 25% din terenurile sale agricole cultivate în regim ecologic nu va fi posibil de atins, dacă ritmul conversiei nu se va dubla în anii rămași până în 2030, iar acest lucru este foarte puțin probabil, este concluzia unui raport recent al Agenției Europene de Mediu.

Sprijinul politic și cererea pentru produsele organice au dinamizat tranziția către producția ecologică în perioada 2012 – 2021, când s-a înregistrat o rată anuală de creștere de 6%. În anul 2020, 61% din terenurile cultivate ecologic în Uniunea Europeană au primit plăți specifice din programul european de subvenții – PAC.

Agenția preconizează că ponderea suprafeței de agricultură ecologică se va mări până în anul 2030, dar dacă progresul își va menține ritmul anterior, cota agriculturii organice ar ajunge la 15%, de la 9,9% în 2021.

Sprijinul politic actual nu este suficient pentru a atinge obiectivul, se arată în raport, și este nevoie de mai mult timp pentru punerea în aplicare a acțiunilor acordului ecologic european, mai ales în condițiile în care evoluția cererii de produse organice a devenit instabilă din 2022. De asemenea, nivelurile de ambiție ale statelor membre diferă foarte mult și decalajele între țările Uniunii sunt mari. În anul 2021, Austria, Estonia și Suedia aveau peste 20% din suprafețele agricole cultivate ecologic, cea mai mare pondere dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, în timp ce șase țări aveau mai puțin de 5%, cele mai mici cote fiind în Irlanda, Bulgaria și Malta. Unele state au stabilit prin planurile lor strategice obiective de suprafață ecologică pentru 2027, altele pentru 2030. Germania, de exemplu, a ridicat în 2021 nivelul de ambiție ecologică la 30% din terenurile sale arabile, până în 2030, însă în 2022 cota sa de aproximativ 11% era încă departe de obiectivul stabilit de cabinetul Olaf Scholz.

Raportul Agenției Europene de Mediu este primul document de monitorizare a progreselor în atingerea obiectivelor celui de al optulea program de acțiune pentru mediu al Uniunii Europene, care se bazează pe Pactul verde și stabilește cadrul pentru politica de mediu a blocului comun până în 2030, inclusiv ambițiile pentru agricultura ecologică.

 

În Germania, guvernul federal face un pas înapoi, pentru fermieri nu este suficient

Guvernul federal al Germaniei a făcut un pas înapoi de la planul său de eliminare sau de reducere a unor facilități fiscale acordate fermierilor, constrâns de protestele din decembrie 2023. Subvenția acordată pentru motorina utilizată în lucrările agricole se va reduce gradual, până la eliminarea completă în anul 2026, iar scutirea de taxe pentru vehiculele agricole și forestiere rămâne în vigoare, transmite euractiv.com. În anul 2024, compensațiile pentru taxele pe motorină se reduc cu 40% și cu 30% în 2025 și 2026.

Planul de diminuare a subvențiilor agricole face parte din compromisul coaliției guvernamentale de la Berlin, obligată de o decizie a Curții Constituționale să găsească soluții pentru acoperirea unui gol bugetar în exercițiul financiar al acestui an, pentru a menține datoria publică curentă la cel mult 1% din PIB. În acest context, vor fi afectate și alte activități, precum dezvoltarea pescuitului ecologic și conservarea unor zone marine, sprijinite până în prezent de fonduri alimentate din licitațiile pentru energia eoliană offshore, dar care anul acesta vor merge în proporție de peste 50% în bugetul general al Germaniei.

Între timp, Asociația Fermierilor Germani a anunțat că va continua protestele, până când guvernul federal va reveni asupra deciziei și va menține facilitățile fiscale la nivelul de dinaintea proiecției de buget pentru 2024, potrivit publicației Politico, iar Deutsche Welle, în contextul inundațiilor din ultimele zile, scrie că există solicitări de relaxare a „frânei datoriei” consacrată în constituție, un demers posibil în cazuri excepționale.

 

În Franța, eșec al planului de reducere a utilizării pesticidelor

În Franța, un raport parlamentar publicat recent notează lipsa de voință politică și inconsecvența acțiunilor din ultimii 15 ani pentru reducerea pesticidelor utilizate în agricultura locală. Parlamentarii francezi care au inițiat comisia de anchetă constată eșecul planurilor succesive „Ecophyto” de reducere a produselor de protecție a plantelor și faptul că indicatorii de utilizare a pesticidelor au rămas aproximativ la același nivel din 2009. „Singurul progres observat este legat de retragerea celor mai periculoase substanțe”, scriu autorii raportului, citați de Les Echos.

Primul plan Ecophyto, lansat în 2008, propunea o reducere cu 50% a utilizării pesticidelor în zece ani, obiectiv amânat până în 2025, iar în prezent Franța este încă foarte departe de țintă. În opinia comisiei, eșecurile succesive sunt rezultatul lipsei de coordonare între instituțiile abilitate și al insuficienței resurselor alocate agențiilor de sănătate care autorizează substanțele de protecție a plantelor.

Raportul parlamentar a fost publicat în contextul în care un nou plan „Ecophyto 2030” se află în dezbatere publică.

 

Polonia „spune nu” băuturilor energizante pentru tinerii sub 18 ani

De la 1 ianuarie 2024, în Polonia, au intrat în vigoare reglementări care interzic vânzarea băuturilor energizante – care conțin taurină sau cofeină – persoanelor sub 18 ani. De asemenea, legislația, care își propune să protejeze sănătatea minorilor, interzice vânzarea acestor băuturi în școli, în instituții de învățământ și automate.

Legea poloneză impune producătorilor sau importatorilor de băuturi energizante obligația de a eticheta ambalajele cu o indicație vizibilă, care nu poate fi detașată sau ștearsă și care să cuprindă mențiunea „Băutură energizantă”.

Nerespectarea noilor prevederi atrage plata unor amenzi consistente sau chiar pedepse cu închisoarea, se arată într-un raport publicat pe platforma online a Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).

Decizia autorităților poloneze a fost luată după ce un raport al Institutului Național de Sănătate Publică a arătat că aproximativ 2% dintre copiii din Polonia, cu vârste cuprinse între 3 și 9 ani, și aproximativ 30% dintre tinerii cu vârste între 10 și 17 ani consumă în mod regulat băuturi energizante.

Reportaje

Emisiuni

Galerii Foto

Articole Similare