Programele de susținere a sectorului agricol și a dezvoltării spațiului rural sunt importante în condițiile în care finanțarea bancară trece printr-o perioadă dificilă.
Invitați la Rural: Florin Constantin, consultant agribusiness, Marinela Petran, președinta Grupului de Acțiune Locală “Lunca Mureșului de Jos” și președintă a Asociației producătorilor de produse tradiționale “Arădeanca”, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.
Piața muncii din agricultură trece printr-o transformare profundă. Putem spune că, în 2024, s-a trecut de la o piață a angajatului la una a angajatorului?
Florin Constantin, formator și consultant agribusiness: „Cred că acesta este trendul economic general în România. Am ieșit dintr-un efect de bulă și facem un hard landing, o aterizare destul de puternică și neplăcută datorită contextului macroeconomic În agricultură s-a terminat cu speculația. Oamenii au înțeles că nu se mai poate face agricultură ‘pe genunchi’. Și atunci bineînțeles că toate lucrurile, inclusiv piața mâinii de lucru, s-a restructurat sau se restructurează. Asta nu înseamnă că nu mai există recrutări. Companiile cu care noi lucrăm vor să recruteze pe cei mai buni sau deloc.”
Florin Constantin atrage atenția asupra decalajului dintre cerințele pieței și ceea ce livrează sistemul educațional: „Liceele de specialitate s-au mai orientat, s-au mai conectat, au văzut oportunitatea cu învățământul dual. Și în zona asta de blue colours e mai ok, dar în zona de white collar, de inginerie agricolă și alimentară suntem praf. Universitățile predau PowerPoint din 1990, cu foarte puține excepții. De exemplu, Clujul mi se pare o universitate care s-a actualizat. Angajatorii nu găsesc tineri absolvenți capabili să răspundă cerințelor minime: să scrie un mail corect, să facă o prezentare coerentă, să caute informații în open source, să gândească analitic și să comunice clar.”
Reprezentați atât un Grup de Acțiune Locală, cât și Asociația care a înregistrat pâinea de Pecica la nivel european. Cum a apărut ideea și cum ați reușit să duceți acest produs tradițional la un standard european?
Marinela Petran, președinta Grupului de Acțiune Locală “Lunca Mureșului de Jos” și președintă a Asociației producătorilor de produse tradiționale “Arădeanca”: „A fost o dorință puțin mai veche — aceea de a ne proteja valorile, ca să nu dispară în neant. De-a lungul anilor, reglementările sanitar-veterinare tot mai stricte au dus la închiderea multor astfel de afaceri mici. Prea puțini au rezistat și ca să putem să le dăm un imbold de a păstra și de a face mai departe pita noastră cea de toate zilele, ne-am gândit să protejăm produsul la nivelul Uniunii Europene. Prin înregistrarea pâinii de Pecica, am reușit să îi dăm o plusvaloare reală. A crescut atenția și din partea producătorilor, dar și a consumatorilor. când vom avea autostradă cap-coadă Arad București o veți avea și în rafturile magazinului din București.
Legat de calificarea forței de muncă, ne întrebăm cine va face pita în viitor. Avem nevoie de oameni care să ducă mai departe această muncă, iar aici este o mare problemă. Suntem obișnuiți să fim toți oameni cu diplome, din păcate și prea puțini calificați la locul de muncă.„
Pentru a răspunde acestei provocări, GAL-ul ia în calcul dezvoltarea unor programe locale de formare profesională: „Ne-am gândit, inclusiv prin accesare de fonduri europene, să înființăm școli de ucenicie la nivelul GAL-ului. Avem o măsură pe care vrem să o deschidem, prin care să organizăm cursuri de calificare pe termen scurt, adresate tinerilor din licee. GAL-ul este o microregiune. Noi avem 20 de localități în GAL, dintre care două orașe — Pecica și Nădlac. Avem destui copii în licee, dar este nevoie de orientare și practică. Mulți nu știu ce drum să aleagă. Vrem să le arătăm practic ce înseamnă munca: să urce pe tractor, să învețe să facă pâine.”
Vorbim din nou despre fonduri europene — despre situația de azi și despre cea de mâine
Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles: „Actualul exercițiu financiar european e pe sfârșite, deci, practic, poți cam să-l uiți. Iar despre următorul nu se știe mare lucru. O spun cu riscul să devin obositoare: agricultura europeană e ca în proverbul sârbesc — trecutul e o catastrofă, prezentul o nenorocire, noroc că nu avem viitor. Cam așa arată Politica Agricolă Comună acum.”
În aproximativ zece ani ar putea dispărea complet forma actuală a politicii agricole: „Odată ce PAC dispare, dispare și finanțarea. Iar lucrurile merg în această direcție treptat.”
Schimbarea majoră ar fi trecerea la un buget centralizat sau decuplat, cu mai puțină coordonare europeană și mai multă libertate pentru guvernele naționale: „Nu va mai fi ca acum, cu capitole de finanțare clare. Statele vor primi un plic mare de bani, iar guvernele îl vor împărți cum consideră, fără reguli atât de stricte. Problema e că multe state nu sunt pregătite să gestioneze o astfel de libertate financiară. România este printre cele mai slab pregătite din UE. Situația este extrem de incertă.”