Doi profesioniști în dezvoltare locală și promovare atrag atenția că este nevoie ca sistemele birocratice ale proiectelor cu fonduri europene să fie simplificate și că finanțarea Grupurilor de Acțiune Locală trebuie să continue cu programe separate și care pot fi identificate de beneficiari.
Invitați la Rural: Viorica Vîlcea, președinta Grupului de Acțiune Locală “Pe Mureș și pe Târnave”, Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.
Care sunt Grupurile de Acțiune Locală? Înțelegem că este vorba despre un parteneriat public-privat.
Viorica Vîlcea, președinta Grupului de Acțiune Locală: Da, așa, ca o paranteză, înainte de a începe: am spus mereu că atunci când o să ies la pensie o să scriu istoria LEADER în România. Sunt managerul unui GAL înființat în anul 2010, chiar de la începutul abordării Leader în România, ca să spun așa.
Din punct de vedere organizațional, al coeziunii teritoriale și al transformărilor din teritoriile noastre, ale GAL-urilor, eu zic că lucrurile au evoluat foarte mult, foarte bine și pe toate direcțiile. Din punct de vedere procedural, nu știu dacă s-a ajuns la varianta cea mai bună în acest al treilea exercițiu de implementare.
Îmi amintesc anii de început, când a trebuit să facem foarte multă muncă de facilitare — cum îmi place mie să spun — sau de animare în teritorii, până când am ajuns la o structură funcțională și coerentă. Însă, după ce activitățile GAL-ului au început să prindă contur, după ce s-au finanțat primele proiecte, am devenit niște organizații credibile și, până la urmă, am ajuns într-un punct în care așteptările de la noi sunt, poate, mai mari decât ceea ce putem noi realiza.
Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR): „Lucrurile s-au schimbat în țară, în bine, vizibil. Dacă am face un salt în timp de doi-trei ani, transformarea s-ar vedea cu ochiul liber. Din păcate însă, ne întoarcem în timp la birocrație — și nu doar la nivel național, ci și european.”
Ștefan Pădure atrage atenția asupra regulilor greoaie aplicate în implementarea proiectelor cu fonduri europene: „Ajungem să ni se spună că un contract nu este valabil dacă e semnat de aceeași persoană, deși legea permite acest lucru. Se merge pe un regulament european deja abrogat, fără a se înțelege spiritul în care a fost creat. Practic, revenim la dosare de hârtie, ștampile și semnături multiple, iar digitalizarea rămâne doar un cuvânt frumos.”
Pădure spune că problema nu e doar tehnică, ci ține de viziunea autorităților: „Programul pentru promovarea exportului, de exemplu, este pe masa Guvernului. Se discută despre el ca despre o inițiativă a unei companii, nu a unei țări. Un program de promovare are efecte indirecte, nu poate fi evaluat doar prin numărul de contracte semnate într-o săptămână. De aici apar blocajele și neînțelegerile.”
Viorica Vîlcea, președinta Grupului de Acțiune Locală: „Dacă mă uit în urmă, poate că sună dur, dar lucrurile au mers din rău în mai rău. La început, programul LEADER era o noutate în România, iar fiecare manager de GAL a venit cu experiența sa profesională pentru a construi strategii adaptate comunităților locale. Eu veneam din zona dezvoltării comunitare, alții din domeniul social. A fost o perioadă de colaborare reală cu autoritățile — fiecare a venit cu ce știa, s-au făcut compromisuri constructive, iar rezultatul a fost foarte bun: am încheiat prima strategie cu o rată de absorbție de 98%.„
„Am făcut niște strategii adecvate și eu, de exemplu, chiar pot să vă spun că cele mai importante rezultate, care reflectă Leader cu adevărat, sunt aceste măsuri atipice prin care am reușit să creăm branduri locale, să dezvoltăm produse noi care nu existau în teritoriu și să ajungem la o valorificare superioară a produselor locale,” subliniază Vîlcea.
„A fost foarte, foarte greu să trecem cu aceste proiecte prin AFIR, pentru că experții erau obișnuiți doar cu proiectele clasice. Orice era puțin diferit devenea o problemă majoră. Iar exact aceste proiecte — inovatoare și adaptate specificului local — au fost cele mai de impact”, mai spune președinta Grupului de Acțiune Locală “Pe Mureș și pe Târnave”.
„Suntem într-o etapă în care am o foarte mare nemulțumire, pentru că LEADER-ul este total depersonalizat. Măsura specifică se numește acum 2.3.6. Simt că îmi crește tensiunea când mă sună un potențial beneficiar și mă întreabă: «Când pornește 3.6? Că am înțeles că prin dumneavoastră se întâmplă.» De la Leader am mai păstrat doar sigla și ne bucurăm pentru asta. Dar, din punctul meu de vedere, chiar sufăr că s-a depersonalizat.„