Industria berii a creat o filieră solidă între producătorii agricoli și rețelele comerciale. Dar, marii producători de bere vor ca împreună cu ministerul de resort să încurajeze producția de materie primă în țară. În același timp, producătorii de bere artizanală se dezvoltă în ritm susținut.
Berea artizanală și-a creat o piață locală de nișă, în ultimii ani. Microberarii cred că dacă agricultura românească le-ar furniza ingredientele necesare fabricării berii, cel puțin o parte din problema costurilor ridicate ar fi rezolvată de lanțul scurt de aprovizionare. Însă sectorul agricol local livrează doar jumătate din necesarul industriei de profil din România. Restul vine din import. De ce cred berarii mari și berarii artizani că nu se produce în România mai mult hamei sau mai multă orzoaică, deși există cerere? Cum consideră ei că pot fi stimulate aceste culturi?
Invitaţi la Rural: Julia Lefferman, director general Asociaţia Berarii României, Adina Mugescu, cofondator The Beer Institute, Laurenţiu Bănescu, cofondator microberaria Zăganul, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.
Jurnal rural european
- Aprobarea planurilor strategice se apropie de final. 23 de state au trecut de Comisie până la sfârșitul săptămânii trecute;
- România și Grecia, acces la finanțările europene pentru investiții în acvacultură și pescuit;
- Glifosatul, autorizat până la sfârșitul anului viitor;
- Agricultura urbană câștigă teren.
Aprobarea planurilor strategice se apropie de final. 23 de state au trecut de Comisie până la sfârșitul săptămânii trecute
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a aprobat planurile strategice pentru Cipru, Italia și Malta, cu o alocare totală din fondurile Uniunii de aproximativ 27 de miliarde de euro. Cu acest buget, fermierii din cele trei state membre vor fi sprijiniți, în următorii cinci ani, să răspundă provocărilor de mediu, economice și sociale.
Cipru beneficiază de o finanțare europeană de 373 de milioane de euro și mai mult de jumătate din această sumă va fi alocată pentru susținerea veniturilor producătorilor agricoli. Planul cipriot va ajuta, în special, sectorul de creștere a ovinelor și caprinelor și producția de brânzeturi halloumi, principalul produs agroalimentar exportat de Cipru. Terenurile agricole cultivate ecologic se vor dubla, până la sfârșitul perioadei de programare financiară, iar fondurile de dezvoltare rurală ar trebui să contribuie la crearea a 900 de noi locuri de muncă. Cipru va investi în irigații și va încuraja fermierii locali să adopte practici agricole mai durabile.
Italia, unul dintre cei mai mari producători agricoli și procesatori de alimente din Uniunea Europeană, va primi peste 26 de miliarde de euro din bugetul comun. 800.000 de fermieri vor fi ajutați să facă față mai bine impactului evenimentelor climatice nefavorabile, printr-o finanțare specifică, dintr-un fond care însumează aproape 3 miliarde de euro. Planul Italiei introduce o sumă maximă pe hectar, iar fermele mici și mijlocii vor fi sprijinite suplimentar prin plăți redistributive. Italia vizează creșterea suprafeței ecologice la 25% din terenul agricol și va fi printre primele țări ale Uniunii Europene care vor pune în aplicare noua condiționalitate socială a politicii agricole comune. Pentru instalarea tinerilor fermieri, va aloca peste un miliard de euro.
Malta, o țară în care agricultura se confruntă cu multe provocări din cauza constrângerilor naturale, a terenurilor agricole limitate și fragmentate, se va concentra pe îmbunătățirea infrastructurii rurale, pe sprijinirea practicilor agricole durabile și stabilizarea veniturilor fermierilor. Alocări speciale, de până la 100.000 de euro, vor fi acordate tinerilor fermieri care prezintă planuri de afaceri de succes. Un sprijin cuplat suplimentar va fi dedicat sectoarelor care traversează perioade dificile, cum ar fi carnea de vită, produsele lactate, sectorul de creștere a ovinelor și tomatele. Planul maltez va beneficia de o finanțare europeană în sumă de 122 de milioane de euro.
România și Grecia, acces la finanțările europene pentru investiții în acvacultură și pescuit
România și Grecia vor primi finanțări substanțiale din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, pentru a pune în aplicare politica europeană în domeniul pescuitului și prioritățile prezentate în Pactul Verde, informează Reprezentanța în România a Comisiei Europene. Săptămâna trecută, executivul european a adoptat programele celor două țări și fondurile disponibile în următorii ani. Alocarea financiară pentru programul românesc este de 232 de milioane de euro, din care contribuția Uniunii reprezintă 162 de milioane de euro. Pentru Grecia, s-au alocat 519 milioane de euro, cu un aport european de 363 de milioane de euro.
Programele vor sprijini investițiile durabile în acvacultură și pescuit și vor accelera tranziția verde și digitală a sectorului.
Glifosatul, autorizat până la sfârșitul anului viitor
Comisia Europeană a prelungit săptămâna trecută, vineri, autorizația pentru utilizarea erbicidului glifosat, până la sfârșitul anului 2023, potrivit oficialilor executivului european, transmite publicația Politico. Decizia Comisiei a fost luată după ce țările membre nu au reușit să ajungă la un acord la voturile din octombrie și noiembrie. Atunci, oficiali ai Comisiei au declarat că au „o obligație legală” de a prelungi autorizația până când Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) își va publica concluziile anul viitor.
Substanța controversată, despre care criticii spun că poate contribui la apariția cancerului la oameni și poate avea efecte dăunătoare asupra insectelor și nevertebratelor marine, a fost aprobată pentru utilizare în Uniunea Europeană, ultima dată, în anul 2017. În luna mai a acestui an, Agenția Europeană pentru Produse Chimice a concluzionat că glifosatul nu este cancerigen, dar că poate provoca leziuni oculare grave și este toxic pentru viața acvatică.
Evaluarea EFSA, așteptată cel mai devreme în luna iulie a anului viitor, este esențială pentru decizia Comisiei și a țărilor Uniunii Europene cu privire la reaprobarea sau nu a erbicidului după data de 15 decembrie 2023, când expiră autorizația temporară.
Agricultura urbană câștigă teren
Fermele urbane își fac tot mai mult loc în marile orașe europene. În inima Bruxellesului, la câteva minute de Parlamentul European, pe acoperișul unui supermarket, s-a dezvoltat, anul acesta, o fermă urbană care produce diverse legume și fructe, de la roșii și castraveți, la pepeni galbeni, dar și plante aromatice sau variate specii de flori decorative. Produsele obținute sunt livrate către restaurantele din apropiere sau cumpărate de locuitorii din zonă, pe bază de abonament. Este un proiect inițiat de Universitatea din Bruxelles și realizat în colaborare cu municipalitatea orașului, potrivit publicației online euractiv.com.
Într-un oraș din vestul Franței, un grup imobiliar va lansa, anul viitor, lucrările la construcția unei clădiri care include locuințe, reședințe pentru pensionari și studenți și spații comerciale la parter. Pe acoperișul clădirii cu o înălțime de șase etaje, pe o suprafață de aproape 450 de metri pătrați, vor fi amplasate mai multe sere, relatează publicația franceză Les Echos. Investiția totală este estimată la 18 milioane de euro și finalizarea proiectului este programată pentru anul 2024.
