Comisia Europeană propune creșterea utilizării în agricultură a gunoiului de grajd prelucrat, în demersul său de revizuire a Directivei Nitraților, introdusă în anul 1991 cu scopul de a proteja apele împotriva poluării cu produse chimice provenite din surse agricole.
Inițiativa, lansată în data de 19 aprilie a.c., se află în dezbatere publică pentru patru săptămâni, până la 17 mai, și vizează, între altele, creșterea utilizării fertilizanților obținuți pe bază de gunoi de grajd (produsele RENURE) peste limita stabilită de normele în vigoare, de 170 de kilograme de azot la hectar.
Potrivit proiectului Comisiei, folosirea gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat ar putea reduce expunerea fermierilor la prețurile volatile ale îngrășămintelor minerale. În plus, ar putea contribui la reducerea costurilor aferente colectării și depozitării dejecţiilor animaliere.
Soluția propusă de Executivul european a fost salutată de marile organizații de fermieri, care cer acum măsuri similare cu privire la digestat, dar contestată de Biroul European de Mediu, care a descris-o drept „un alt cadou pentru fermieri” în absența unor studii de impact, potrivit publicației online Euractiv.
În primul trimestru al anului trecut, pe fondul crizei fertilizanților, al prețurilor ridicate și al dependenței blocului comun de produsele rusești, o rezoluție depusă de eurodeputatul Norbert Lins, în numele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, cerea Executivului să evalueze efectele utilizării gunoiului de grajd prelucrat și să-l redefinească, iar apeluri în acest sens au fost transmise de mai multe state membre, printre care Țările de Jos, Danemarca, Italia, și reiterate, recent, de fermierii olandezi. Examinarea legislației actuale este în curs și va ține cont de rezultatul unei consultări publice la care au fost invitate să participe toate părțile interesate, în perioada decembrie 2023 – martie 2024, însă Comisia a decis să lanseze o soluție provizorie, până la definitivarea evaluării.
Consultări privind viitorul ajutoarelor de stat în sectorul agricol primar
Țările Uniunii Europene sunt chemate să-și exprime opiniile cu privire la proiectul de prelungire a perioadei de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat adresate sectorului agricol primar și, implicit, a secțiunii aferente din Cadrul temporar de criză și de tranziție instituit după invadarea Ucrainei de către Rusia. „Această prelungire va permite statelor membre să continue să le furnizeze fermierilor cuantumuri limitate ale ajutoarelor, acolo unde este necesar, și să se asigure că măsurile de sprijin pentru situații de criză sunt puse în aplicare în mod eficace”, transmite Executivul de la Bruxelles într-un comunicat de presă.
La reuniunea Consiliului European din ultima decadă a lunii martie, șefii de stat și de guvern i-au recomandat Comisiei să proiecteze măsuri de sprijin suplimentar pentru fermierii din blocul comun, sugerând extinderea Cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat (TCTF) după luna iunie 2024. Într-un sondaj al Comisiei din 27 martie privind expirarea unor părți din TCTF, statele membre au subliniat că perturbările pieței apărute în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei persistă și afectează în special sectorul agricol primar, care se confruntă cu provocări importante și se află sub presiune financiară. În acest context, Comisia a elaborat o propunere de prelungire limitată a cadrului care relaxează normele de acordare a ajutoarelor de stat și intenționează să adopte cât mai curând posibil modificările, ținând seama de feedbackul primit de la statele membre, se mai arată în comunicatul Executivului european.
Sondaj privind simplificarea normelor PAC, rezultate preliminare
Rezultatele preliminare ale sondajului privind simplificarea normelor politicii agricole comune (PAC) și clarificarea surselor de complexitate arată că o treime dintre fermierii intervievați lucrează mai mult de șase zile pe an pentru sarcinile administrative, pentru 24% timpul necesar este de cinci până la șase zile, iar pentru 38% de una până la patru zile lucrătoare, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene (DG Agri). Majoritatea fermierilor care au participat la sondaj (78%) apelează la un ajutor extern pentru a-și pregăti și depune cererea de subvenții PAC. Ajutorul este oferit fie de asociații de fermieri și cooperative (în 36% din cazuri), fie de societăți private, precum firme de consultanță sau bănci (25%), sau de autorități publice (18%).
Jumătate dintre respondenții care solicită sprijin PAC nu utilizează dispozitive mobile pentru a transmite autorităților fotografii marcate geografic, iar din cei 50% care le folosesc, aproximativ jumătate invocă probleme, considerând, în special, că sunt consumatoare de timp, că sunt dificil de utilizat sau că lipsește feedbackul cu privire la acuratețea imaginilor furnizate. În privința controalelor la fața locului, în ultimii trei ani, 36% dintre exploatațiile incluse în anchetă au fost vizitate o singură dată, în timp ce 16% dintre ferme au primit cel puțin trei vizite, însă nu obligatoriu în legătură cu PAC, iar pregătirea acestor controale necesită între o jumătate de zi și o zi de lucru pentru 63% dintre agricultorii verificați.
Sondajul a fost realizat în perioada 7 martie-8 aprilie a.c. la inițiativa Comisiei Europene și a colectat aproape 27.000 de răspunsuri. O analiză detaliată a cercetării va fi disponibilă în a doua jumătate a anului.
10 ani de la lansarea primului observator european al piețelor agricole
Primul observator european al piețelor agricole a sărbătorit săptămâna trecută, în data de 16 aprilie, cea de-a 10-a aniversare. Este vorba despre Observatorul pieței laptelui înființat în anul 2014 de Comisia Europeană, cu un an înainte de încheierea regimului cotelor de lapte, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). De atunci, a servit ca model pentru mai multe sectoare, precum al cărnii, al zahărului, al culturilor, fructelor și legumelor, vinului, îngrășămintelor și pentru Observatorul lanțului alimentar a cărei lansare este așteptată în luna iulie a.c.
DG Agri marchează aniversarea Observatorului laptelui trecând în revistă avantajele înființării acestuia pentru sectorul de profil din Uniunea Europeană, în care activează aproximativ 530.000 de ferme, majoritatea de familie, și pentru actorii din lanțul de aprovizionare cu lapte și produse lactate. Observatorul oferă o imagine asupra producției, asupra prețurilor, asupra dezvoltării sectorului de procesare și comerțului cu principalele produse lactate, de asemenea, transmite analize pe termen scurt, în timp util.
Iată câteva exemple care arată volumul schimburilor comerciale ale României cu produse lactate, pe relația intracomunitară. În anul 2023, vânzările de unt din România pe piețele statelor membre au totalizat o sută de tone și au fost efectuate în principal în Bulgaria, dar cumpărările au depășit 16.100 tone, cele mai mari cantități provenind din Polonia (aproape 6.300 tone) și Germania (3.400 tone). În aceeași perioadă, operatorii comerciali locali au livrat 15.000 de tone de brânză în Uniunea Europeană, în special în Grecia și în Italia, dar achizițiile s-au cifrat la 109.500 tone, principalii furnizori fiind Germania, Polonia și Italia.