Un focar de febră aftoasă a fost confirmat într-o fermă de bovine din nordul Ungariei, în apropiere de granița cu Slovacia, a anunțat ministerul ungar de resort vineri, 7 martie. Ferma cu 1.400 de bovine a fost închisă, iar o anchetă epidemiologică este în curs pentru identificarea sursei de infectare. Este pentru prima dată când virusul reapare în Ungaria, după mai bine de 50 de ani.
Febra aftoasă este extrem de contagioasă în rândul rumegătoarelor și suinelor. Apariția bolii în ferme are consecințe economice grave, din cauza transmisibilității ridicate și a faptului că animalele infectate nu pot fi tratate. Un singur caz confirmat într-o fermă duce la sacrificarea tuturor animalelor din exploatație. Focarul de febră aftoasă din 2001 din Marea Britanie a dus la sacrificarea a peste șase milioane de animale, cu costuri estimate la aproape 6 miliarde de euro.
În data de 10 ianuarie 2025, Germania a anunțat primul focar de febră aftoasă după 36 de ani, într-o fermă de bivoli din apropierea Berlinului. Cazul din Germania a fost izolat, însă, acum, detectarea bolii în Ungaria provoacă îngrijorări în Europa. Marea Britanie a introdus deja restricții pentru importurile de carne, lapte și produse derivate din Ungaria și Slovacia, pentru a preveni introducerea virusului febrei aftoase pe teritoriul său. Aceste măsuri se adaugă interdicțiilor în vigoare pentru exporturile similare din Germania, a anunțat Departamentul pentru Alimentație, Mediu și Afaceri Rurale al guvernului britanic.
În România, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a dispus un set de măsuri pentru prevenirea introducerii virusului febrei aftoase în țară.
În Grecia, 100 de persoane sunt acuzate de fraudarea fondurilor PAC
Parchetul European acuză 100 de persoane de fraudarea bugetului PAC în Grecia. Este primul dosar de amploare deschis de procurorii europeni pentru o fraudă de 2,9 milioane de euro, în urma căreia cetățenii greci ar fi primit subvenții pentru pășuni pe care fie nu le dețineau, fie nu le închiriaseră sau pentru lucrări agricole pe care nu le-au efectuat niciodată, scrie Politico.
Procurorii investighează modul în care a fost înființată schema de fraudare, precum și posibila implicare a persoanelor care lucrează la agenția de stat responsabilă cu supravegherea distribuirii banilor.
86 de persoane au fost inculpate în ianuarie și februarie, iar cazul urmează să fie judecat în instanță. Alte 14 persoane au fost puse sub acuzare anul trecut, iar procesul lor este programat pentru 30 mai.
Dacă vor fi găsiți vinovați, suspecții riscă până la cinci ani de închisoare și o amendă.
Mai multă transparență pentru clienții unităților de alimentație publică
Mai multe state ale Uniunii Europene au impus restaurantelor să informeze consumatorii cu privire la țara de origine a cărnii pe care o servesc, potrivit Euractiv. Suedia este cel mai recent exemplu, iar înaintea ei, în 2019, Slovacia și Finlanda au introdus obligativitatea etichetării originii cărnii în restaurante, cantine, bistrouri și standurile din cadrul festivalurilor. Slovacia a recurs la o soluție de compromis pentru a depăși rezistența manifestată de unitățile de alimentație, care au invocat creșterea sarcinii administrative, acceptând ca proveniența cărnii să nu fie indicată în meniu dacă acest lucru devine împovărător, dar să fie transmisă clienților, la cerere, sau să fie afișată.
Luna trecută, Estonia a publicat un proiect care impune indicarea țării de origine a cărnii în unitățile de catering, iar guvernul francez a emis un decret care obligă restaurantele să specifice originea tuturor tipurilor de carne utilizate în meniuri. În Germania, Asociația Crescătorilor de Păsări solicită viitorului guvern federal să adopte măsuri similare, mai scrie sursa citată.
Legislația europeană impune etichete care să indice țara de origine în comerțul cu carne de vită, porc, oaie, capră și carne de pasăre, însă nu există nicio obligație la nivel european de a afișa proveniența cărnii consumate în restaurante. Potrivit Euractiv, Comisia Europeană intenționează să lanseze consultări cu toate părțile interesate înainte de a propune măsuri noi pentru operatorii agroalimentari.
În Țările de Jos, produsele de cofetărie fără zahăr, fără gluten și vegane sunt preferate de tinerii din generația Z
Țările de Jos au devenit principala piață de desfacere pentru ciocolata și produsele de cofetărie americane în cadrul Uniunii Europene, după Brexit. Exporturile de produse de cofetărie din SUA au crescut semnificativ pe piața olandeză, până la 28 de milioane de dolari (de șapte ori mai mult, în ultimii șase ani), iar cele de ciocolată și produse din cacao au atins un nivel record de 31 de milioane de dolari în 2024, aproape dublul valorii din 2018, potrivit unui raport publicat recent pe platforma Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).
Cele mai populare produse sunt cele promovate pe rețelele de socializare. Raportul, adresat producătorilor și exportatorilor americani, arată că tinerii din generația Z, care determină tendințele de consum pe platformele sociale, par să prefere dulciurile mai degrabă decât alcoolul sau tutunul, sunt mai responsabili din punct de vedere social și mai atenți la efectele alimentelor asupra sănătății. Astfel, pe piața olandeză, bomboanele fără zahăr, fără gluten sau produsele vegane câștigă tot mai mulți cumpărători.
Imaginile produselor de cofetărie sunt folosite și în reclamele TV. Producțiile cinematografice, emisiunile TV și videoclipurile muzicale folosesc bomboane în campaniile lor de marketing pentru a evoca un sentiment de distracție și de energie, conform raportului USDA.
Cifra de afaceri a pieței olandeze de cofetărie și ciocolată este evaluată la aproximativ 2 miliarde de euro, majoritatea produselor comercializate fiind fabricate în Europa. În Țările de Jos, aproape 300 de companii sunt active în acest sector și angajează aproximativ 15.000 de persoane.