Peste 82.000 de mere pleacă din livezile fermierilor polonezi către locațiile care vor găzdui summiturile și reuniunile ministeriale din timpul președinției Poloniei la Consiliul Uniunii Europene.
„Producătorii polonezi de fructe au reușit să utilizeze în mod corespunzător fondurile UE. Astăzi, producem fructe excelente, ceea ce ne face să ieșim în evidență în Uniunea Europeană”, a declarat Adam Nowak, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Polonia.
Merele Grójec, care vor fi servite participanților la evenimentele desfășurate sub președinția poloneză, sunt cultivate de aproape 500 de ani în regiunea cu același nume, cunoscută ca fiind „cea mai mare livadă” din Europa.
Polonia este primul producător european de mere și al patrulea la nivel mondial. Acesta este și motivul pentru care mărul a fost ales fructul oficial al președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, care a început la 1 ianuarie 2025.
Programul de lucru în Consiliul Agrifish pentru următoarele șase luni este prezentat miniștrilor agriculturii din UE la reuniunea din 27 ianuarie. Polonezii se vor concentra pe măsurile necesare pentru îmbunătățirea competitivității sectorului agricol și sporirea rezistenței la crize. În același timp, vor aborda provocările viitoarei extinderi a UE, inclusiv către Ucraina, și vor conduce dezbaterile privind PAC după 2027, pornind de la viziunea pentru agricultură și alimentație care urmează să fie anunțată de Comisie în luna februarie 2025.
Cifre record în comerțul agroalimentar al UE
Comerțul agroalimentar al Uniunii Europene a atins niveluri record în luna octombrie 2024, când s-a înregistrat o creștere a exporturilor cu 10% și a importurilor cu 19%, față de luna precedentă.
Potrivit celui mai recent raport lunar privind comerțul agroalimentar, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, Regatul Unit și Statele Unite au rămas principalele destinații pentru exporturile UE în perioada ianuarie-octombrie 2024, în timp ce vânzările către China au scăzut cu aproape un miliard de euro, din cauza livrărilor reduse de cereale, carne de porc și produse lactate.
Exporturile cumulate în primele zece luni din 2024 au ajuns la 197 de miliarde de euro (+3% față de perioada similară din 2023), în timp ce importurile s-au cifrat la 141 de miliarde de euro, cu 6% mai mult decât în 2023.
Guvernul olandez, obligat de sentința unei instanțe de judecată să reducă poluarea
Instanțele judecătorești au devenit un instrument cheie utilizat de societatea civilă pentru a forța acțiuni de mediu, în timp ce guvernele europene se luptă să reconcilieze obligațiile de mediu cu presiunile economice, scrie Politico. Un tribunal olandez a decis săptămâna trecută că guvernul prim-ministrului Dick Schoof trebuie să intensifice eforturile de reducere a poluării cu azot în zonele naturale protejate, oferind organizației Greenpeace un câștig legal semnificativ, notează sursa citată.
Verdictul impune administrației de la Haga să se asigure că, până în 2030, cel puțin jumătate dintre habitatele cele mai vulnerabile ale țării scad emisiile de azot din agricultură, construcții și alte surse sub nivelurile considerate dăunătoare, altfel trebuie să plătească o amendă de 10 milioane de euro.
Nu este prima dată când un tribunal olandez intervine în problema poluării cu azot din țară. Din 2019, mai multe hotărâri au condus la înghețarea permiselor pentru proiecte de construcție, au impus reguli mai stricte privind hrana animalelor și au acuzat în mod repetat Haga pentru că nu a protejat biodiversitatea. Controversele pe tema reducerii poluării cu azot au alimentat proteste masive ale fermierilor, cu tractoare care au blocat autostrăzile și centrele orașelor din Țările de Jos.
Echipa lui Schoof, aflată în funcție din iunie 2024, și-a mutat atenția către soluții tehnologice și măsuri voluntare, cu scopul de a diminua emisiile fără a alimenta tensiunile din zonele rurale. Acum, reducerile severe de poluare decise de instanța olandeză riscă să declanșeze un alt val de demonstrații ale fermierilor, tocmai genul de tulburări pe care administrația Schoof spera să îl evite, anticipează Politico. O organizație de lobby pro fermieri i-a cerut guvernului să facă recurs în cele șase săptămâni pe care le are la dispoziție, potrivit ABC News.
Jidvei, protejat prin scheme europene de calitate
Comisia Europeană a aprobat, recent, noi indicații geografice care se vor adăuga în lista produselor agricole protejate prin scheme de calitate.
Vinurile românești „Jidvei” – albe, roze, roșii, spumante, produse din soiuri cultivate în vestul țării – sunt înregistrate ca denumire de origine protejată (DOP). Această nouă denumire va fi inclusă în lista celor 3.640 de produse agricole protejate. Un ulei de măsline extravirgin organic, cu un gust amar și picant, ușor spre mediu, produs pe insula spaniolă Menorca, a primit aprobarea pentru înregistrarea ca indicație geografică protejată (IGP), iar un preparat gătit portughez, care se servește atât în restaurantele celebre, cât și în cele mici, este recunoscut ca specialitate tradițională garantată (STG).
Comisarul pentru agricultură cere controale mai stricte asupra importurilor din țări terțe
Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, solicită restricții în privința reziduurilor de pesticide din alimentele importate din țări terțe, sugerând o schimbare semnificativă a poziției Comisiei cu privire la comerțul internațional, scrie Euractiv.
Aflat într-o vizită în Irlanda, Hansen a participat la o întâlnire a membrilor Asociației Fermierilor Irlandezi, unde a vorbit despre necesitatea unor controale mai riguroase asupra importurilor de alimente. Comentarii similare a făcut cu doar câteva zile înainte, la Viena. El le-a mai spus fermierilor irlandezi că următoarea politică agricolă comună (PAC) va trebui să „se bazeze pe ceea ce funcționează” și să „remedieze elementele care nu funcționează bine”, pentru a oferi mai multă predictibilitate și a favoriza investițiile în agricultură, recunoscând însă că nu va putea corecta totul, informează și portalul irlandez Agriland.
În timpul discursului său, la întâlnirea agricultorilor irlandezi, Hansen a evidențiat problemele privind reînnoirea generațională în agricultură și de ce trebuie să existe un viitor „durabil” pentru sectorul agricol, nu doar din punctul de vedere al mediului, ci și din punct de vedere economic. „Pierdem, în mod dramatic, ferme de pe tot continentul, trebuie să facem ceva pentru ca fermierii să rămână în producție”, a adăugat el.
Vârsta medie a unui fermier european este de 57 de ani și doar 6,5% dintre agricultori aveau sub 35 de ani în 2020, atenționează și un comunicat emis recent de Consiliul European al Tinerilor Fermieri – CEJA. În același timp, Europa pierde 1.000 de ferme în fiecare zi.