La reuniunea Consiliului Agrifish de luni, 24 martie, miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au discutat despre viitorul politicii agricole comune (PAC) după 2027. Ei cer un buget PAC separat și robust pentru agricultură, bazat pe cei doi piloni de finanțare tradiționali.
Delegațiile statelor membre au salutat „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar” publicată de Comisia Europeană în februarie, în special pentru accentul pus pe agricultură ca sector strategic și pe promovarea acesteia ca opțiune de carieră pentru generațiile viitoare, printr-o abordare mai orientată spre stimulente. De asemenea, au apreciat fără rețineri reducerea birocrației și simplificarea procedurilor de lucru. O primă propunere de reducere a sarcinii administrative legată de PAC va fi lansată de Comisia Europeană în perioada aprilie-mai și un pachet mai amplu va fi finalizat până la sfârșitul anului în curs.
Miniștrii vor fonduri suficiente pentru a sprijini inovarea în domeniu și atribuie un rol important cercetării agricole, ca element esențial pentru dezvoltarea unui sector performant și rezilient. Dar au exprimat îngrijorări privind asigurarea unui buget adecvat pentru viitoarea PAC, în contextul concurenței pentru fonduri cu alte sectoare, precum apărarea și energia, și au avut câteva schimburi de opinii cu Christophe Hansen, comisarul pentru agricultură, referitoare la sursele suplimentare de venituri pentru fermieri.
În cadrul reuniunii de săptămâna trecută, delegația română a prezentat un document prin care solicită revizuirea cerințelor de eligibilitate a cheltuielilor pentru achiziția animalelor de reproducție, pentru refacerea efectivelor și îmbunătățirea stocului genetic. Poziția României a fost susținută de mai multe state membre: Ungaria, Slovacia, Italia, Lituania, Grecia, Cipru, Țările de Jos și Croația. În răspunsul adresat ministrului român al agriculturii, comisarul Hansen a precizat că nu este necesară revizuirea legislației europene pentru acest obiectiv, fiind suficientă modificarea Planului Național Strategic.
Măsuri de sprijin pentru sectorul vitivinicol din UE
Comisia Europeană a lansat un set de propuneri pentru sectorul vitivinicol european, cu scopul de a ajuta companiile să gestioneze potențialul de producție, să se adapteze la evoluția preferințelor consumatorilor și să deblocheze noi oportunități de piață, informează Executivul blocului comunitar într-un comunicat de presă. Propunerile se bazează pe recomandările grupului constituit la nivel european pentru a aborda criza generată de schimbarea tendințelor de consum, de supraofertă și de impactul schimbărilor climatice.
Statele membre vor avea mai multă autonomie în reglarea pieței și vor putea adopta măsuri pentru evitarea surplusului de producție, cum ar fi defrișarea plantațiilor și recoltarea strugurilor înainte de coacere. De asemenea, autorizațiile de plantare vor fi mai flexibile, având în vedere contextul economic și climatic, iar sprijinul european pentru investițiile care vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea va crește până la 80%. Propunerile Comisiei vizează și armonizarea etichetării vinurilor la nivelul UE și a termenilor de marketing.
Statele membre și Parlamentul European urmează să adopte și să pună în aplicare aceste măsuri.
O asociație de ferme familiale belgiene prosperă pe piețele internaționale
Milcobel, o cooperativă agricolă belgiană care reunește aproximativ 1.600 de ferme familiale de vaci de lapte, a devenit cunoscută în întreaga lume pentru mozzarella pe care o produce, iar în prezent prosperă pe piața niponă, se arată într-un material publicat pe platforma online a Comisiei Europene.
Cooperativa are unități de producție și de vânzare în Belgia și Franța, unde 1.700 de angajați produc și comercializează lapte, brânză, unt, smântână, zer și lapte praf.
De la intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat economic dintre UE și Japonia, în 2019, până în 2023, volumul exporturilor Milcobel pe piața niponă a crescut cu 80%.
Cantitățile de produse lactate pe care întreprinderile europene le pot exporta în Japonia, la tarife reduse, cresc anual, iar începând cu 1 aprilie 2033, mozzarella și alte brânzeturi proaspete vor intra pe piața niponă scutite de taxe vamale, conform acordului economic dintre cele două părți.
Etichetele private câștigă cote de piață în comerțul cu amănuntul
Produsele alimentare marcă proprie ale retailerilor câștigă cote de piață și modifică fundamental comportamentul de cumpărare al consumatorilor, arată un studiu realizat de compania de consultanță Simon-Kucher, bazat pe un sondaj la care au participat 8.000 de consumatori din șapte țări. Această tendință este de creștere, deoarece produsele cu etichete de marcă proprie sunt mai ieftine și tot mai puțin asociate cu o calitate inferioară.
Sondajul, realizat pe un eșantion de consumatori din Uniunea Europeană și din afara acesteia (Germania, Spania, Franța, Țările de Jos, Suedia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii), relevă legătura dintre fluctuațiile de preț și comportamentul de cumpărare. Peste jumătate dintre respondenți s-ar îndrepta și mai mult către etichetele supermarketurilor dacă prețurile produselor de marcă ar crește, mai ales în Țările de Jos, Spania și Marea Britanie. Dacă prețurile rămân stabile, între 63% (SUA) și 74% (Germania) dintre respondenți și-ar menține achizițiile de produse ale supermarketurilor, în timp ce 12%-18% ar cumpăra mai mult. Dacă prețurile scad, aproximativ 30% dintre respondenți spun că s-ar întoarce la produsele de marcă, cei mai mulți din Spania (42%), în timp ce în Germania (24%) și Marea Britanie (26%) se observă o preferință mai stabilă pentru mărcile private ale supermarketurilor.
Potrivit unui material publicat de Euractiv, creșterea vânzărilor de produse cu etichete private este invocată în anunțul Nestlé privind închiderea a două unități de producție pentru produse alimentare de marcă în Germania. Compania a precizat că decizia de închidere a celor două unități este determinată, printre altele, de creșterea concurenței din partea produselor vândute de retaileri sub marcă proprie.