Colegiul Țara Bârsei din comuna Prejmer, județul Brașov, a reușit să dezvolte ateliere mici de producție, și-a diversificat calificările și a accesat programe europene.
Invitați la dezbaterea Rural: Flavius Foica, directorul Colegiului pentru Agricultură și Industrie Alimentară Țara Bârsei, Claudia David, directoarea executivă a Direcției Agricole a județului Brașov, Nicolae Savin, inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Brașov și mai mulți antreprenori locali.
Nicolae Savin: „În România, stăm foarte bine la capitolul învățământ dual și profesional. Însă există, încă, o reticență – așa cum spunea și domnul director – în primul rând din partea societății, mai ales a părinților. Mulți nu concep ca propriul copil să urmeze învățământul profesional. Toți vor ca elevii să meargă la liceu, indiferent de media obținută la examenele naționale. Toți visează la o facultate.
Încet-încet, pierdem însă direcția profesionalizării și rămânem fără specialiști – chiar și în domenii extrem de sensibile, cum sunt industria alimentară, agricultura sau HoReCa.
Încercăm, desigur, să lărgim paleta de discipline și profesii pe care le propunem împreună cu agenții economici, dar este foarte greu să-i convingem pe copii ca, după finalizarea învățământului profesional, să rămână în țară și să profeseze în domeniu. Cei mai mulți au alte planuri. Și acest lucru mi se pare o pierdere uriașă – în primul rând pentru noi, dar și pentru acești tineri, pentru că noi îi pregătim pentru o poveste de succes pe care ei ar trebui să o ducă mai departe.
La nivelul Inspectoratului Școlar Județean suntem extrem de mulțumiți de lucrurile extraordinare care se întâmplă aici. Dar, repet, e un efort combinat – și tocmai de aceea e o poveste de succes. Este rezultatul colaborării dintre comunitate, primărie, agenți economici și viziunea managerială a acestei echipe cu totul deosebite.”
Învățământul profesional are viitor
Flavius Foica, directorul Colegiului pentru Agricultură și Industrie Alimentară Țara Bârsei: „În principiu, absolvenții colegiului nostru urmează trei direcții principale după finalizarea studiilor.
Prima direcție este cea a universităților. Aproximativ o treime dintre elevii noștri promovează examenul de bacalaureat și aleg să continue studiile la facultate. Unii dintre ei urmează domeniile în care s-au format încă din liceu – medicină veterinară, agronomie, zootehnie –, în timp ce alții aleg direcții conexe, cum ar fi silvicultura. Avem și elevi care se reorientează complet, alegând domenii precum arte sau științele educației.
O a doua categorie de absolvenți este reprezentată de cei care se întorc în afacerile familiei. Și în acest caz avem exemple concrete – tineri care au preluat fermele părinților și le duc mai departe cu mândrie. Ne bucurăm de reușita lor, pentru că, prin educația și formarea primite, au ales să rămână „la talpa agriculturii”, contribuind astfel la continuitatea generațională a unor afaceri locale.
A treia direcție, una la care încă lucrăm și vrem să o îmbunătățim, este cea a integrării pe piața muncii, în calitate de angajați. De multe ori, când discutăm cu reprezentanții mediului de afaceri despre parteneriatele din învățământul dual, le spunem că noi „le oferim”, cu ghilimelele de rigoare, absolvenți valoroși, foarte bine pregătiți, capabili să devină angajați competitivi. Totuși, piața muncii rămâne volatilă. Unii dintre elevi se angajează la firmele partenere în care s-au format, alții aleg alte direcții.
Important este că 100% dintre absolvenții noștri se regăsesc undeva după finalizarea studiilor liceale: fie în universități, fie în afaceri proprii, fie ca angajați. Pentru noi, acest lucru este o mare mândrie – să știm că, la finalul parcursului educațional, acești tineri devin cetățeni activi și responsabili.”
La Prejmer, practica se face în școală
Flavius Foica, directorul Colegiului pentru Agricultură și Industrie Alimentară Țara Bârsei: „Am fost invitați la Direcția Generală de Agricultură de la Bruxelles, unde școala noastră a fost oferită ca exemplu de bună practică. Esența discuției a fost clară: elevul are dreptul – și, aș adăuga, chiar obligația – să greșească.
Pornind de la această realitate, am înțeles că niciun agent economic nu-și poate permite să riște, de exemplu, compromiterea unei șarje de 100 de kilograme de cârnați sau salam, doar pentru a permite unui elev să învețe „pe viu”. Tocmai de aceea, la Prejmer, am pus un accent major pe crearea unor condiții reale de practică. Am depus eforturi considerabile pentru a avea propria noastră producție internă.
Astfel, în cadrul colegiului funcționează o carmangerie reală, identică celor din mica industrie, o brutărie, o secție pentru producerea de sucuri, gemuri și dulcețuri, o livadă și o fermă didactică. Toate acestea sunt spații în care elevii pot învăța, pot greși și, mai ales, pot deveni buni profesioniști.
Elevii noștri învață făcând. Dobândesc abilități practice esențiale, iar la finalul studiilor, când ajung în câmpul muncii, sunt deja valoroși pentru angajatori. Pentru că nu doar cunosc teoria – știu să facă.„