Săptămâna trecută, deputații din Comisia Agri a Parlamentului European au adoptat raportul privind viitorul agriculturii după 2027, solicitând un buget majorat și distinct pentru politica agricolă comună (PAC) în următorul cadru financiar multianual.
PAC nu trebuie integrată cu alte domenii de finanțare într-un singur fond și nu trebuie să fie absorbită într-o anvelopă bugetară folosită de statele membre și în alte scopuri decât agricultura, se arată în comunicatul de presă emis după votul din Comisia Agri.
Eurodeputații s-au exprimat în favoarea întăririi plăților directe și menținerii celui de-al doilea pilon al PAC, independent de politica de coeziune. De asemenea, pledează pentru simplificare, digitalizare și pentru un sistem bazat pe stimulente care să îi încurajeze pe fermieri să atingă obiectivele sociale și de mediu. Totodată, vor fonduri mai mari și facilități pentru atragerea tinerilor în sectorul agricol. Raportul va fi supus votului în plenul Parlamentului European, posibil în timpul sesiunii din 8–11 septembrie. Reamintim că, în luna mai, legislativul european a adoptat o rezoluție care cuprinde, în linii generale, aceleași priorități.
Joi, 10 iulie, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, a avut un schimb de opinii cu europarlamentarii reuniți în sesiune plenară. Oficialul european a subliniat că viitoarea PAC trebuie să fie modernizată, adaptată provocărilor actuale și mai bine direcționată, în special către fermierii care practică activ agricultura și contribuie la securitatea alimentară și la conservarea mediului. El a reafirmat că PAC va rămâne o prioritate centrală în următorul buget european, la fel ca politica de coeziune, datorită rolului pe care îl are în consolidarea zonelor și regiunilor rurale.
În 16 iulie, este așteptată propunerea Comisiei pentru politica agricolă comună după 2027, împreună cu următorul buget pe termen lung. Cu această ocazie, sindicatele fermierilor europeni se mobilizează pentru organizarea unui marș „simbolic” pe străzile Bruxelles-ului, anunță Copa-Cogeca într-o informare de presă. Este un avertisment împotriva unei eventuale reduceri a bugetului destinat agriculturii și fuziunii politicilor agricole și de coeziune. „Nu putem accepta dizolvarea PAC într-un fond unic și nicio mișcare către o renaționalizare suplimentară sau o propunere pripită pentru următoarea PAC – mai ales în lipsa unor resurse clar definite, a modului în care sunt gestionate și în absența unei consultări adecvate cu sectorul agricol”, se arată în comunicarea Copa-Cogeca.
Miza pentru bugetul PAC este mare. În prezent, reprezintă aproape o treime din bugetul pe șapte ani al Uniunii Europene, de 1,2 trilioane de euro, ceea ce corespunde unor subvenții între 53 și 59 de miliarde de euro anual, destinate agriculturii blocului comunitar și dezvoltării rurale. Cei mai mari cinci beneficiari ai fondurilor PAC sunt Franța, Spania, Germania, Italia și Polonia, potrivit unui material de analiză publicat de Politico. România are alocată a șasea cea mai mare sumă din Uniunea Europeană pentru sectorul agricol și dezvoltarea rurală.
Guvernul olandez cere prelungirea derogării privind utilizarea gunoiului de grajd
Guvernul olandez dorește să obțină sprijinul partenerilor săi din Uniunea Europeană, în încercarea de a relaxa limitele privind utilizarea gunoiului de grajd, pe fondul presiunii în creștere din partea Comisiei Europene cu privire la poluarea ridicată cu nitrați, scrie Euractiv Spania.
Potrivit sursei citate, Haga va solicita oficial o nouă scutire de la Directiva UE privind nitrații, în ciuda semnalelor de la Bruxelles că este puțin probabil să fie acordată, în special din cauza progresului limitat al Țărilor de Jos în ceea ce privește reducerea emisiilor de azot. Țara se confruntă cu cea mai mare densitate de animale de fermă pe hectar din Uniunea Europeană și este presată să ia măsuri pentru reducerea poluării din agricultură.
La Bruxelles se lucrează la o inițiativă legislativă care să permită utilizarea gunoiului de grajd procesat în ferme peste limita actuală, ca alternativă la îngrășămintele chimice, și se așteaptă să ajungă la vot în rândul reprezentanților statelor membre în septembrie, dar pentru Țările de Jos nu va fi suficient.
Într-o situație asemănătoare se află și Irlanda, care va pierde în acest an o derogare similară și încearcă să obțină menținerea acesteia.
Legea Duplomb, controversată în Franța
O lege adoptată recent de Parlamentul francez stârnește un val de dezbateri în societate. Legea Duplomb, așa cum este cunoscută, după numele unuia dintre inițiatori, readuce în circulație, condiționat, un pesticid din familia neonicotinoidelor, acetamipridul, interzis în Franța din anul 2020. Reintroducerea acestuia este principala cauză a divizării opiniilor, inclusiv în mediul agricol. FNSEA, cel mai mare sindicat agricol francez, și Tinerii Fermieri au salutat această lege, însă a treia organizație agricolă ca dimensiune din Franța, apicultorii și ecologiștii au criticat actul normativ, considerându-l un pas înapoi pentru sănătatea publică și pentru mediu, potrivit France 24.
Legea mai include și măsuri care facilitează stocarea apei destinate irigațiilor, în condițiile accentuării deficitului de apă, și favorizează extinderea adăposturilor de creștere intensivă a animalelor, ridicând pragurile de la care fermele de porcine și de păsări de curte sunt supuse evaluărilor legate de protejarea mediului.
Cel mai probabil, legea va fi atacată la Consiliul Constituţional, pentru verificarea conformității cu obligațiile de mediu ale Franței.
Fermierii polonezi, despăgubiți pentru pierderile cauzate de gripa aviară
Polonia va primi 14 milioane de euro din rezerva de criză a Uniunii Europene, pentru compensarea fermierilor afectați de focarele de gripă aviară din perioada 2021–2023. Fondurile vor acoperi 50% din cheltuielile suportate de Polonia pentru sprijinirea agricultorilor care au înregistrat pierderi din cauza îmbolnăvirii păsărilor și a măsurilor de prevenție. Plățile cofinanțate din rezerva pentru agricultură trebuie efectuate până cel târziu la 28 februarie 2026, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.
În perioada august 2021–august 2023, Polonia a confirmat și a notificat 193 de focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă, afectând fermele de pui din zonele expuse, de găini ouătoare, curcani, rațe și gâște.