Pesta porcină africană continuă să se se răspândească necontrolat, ea afectând aproape 250 de localităţi din 13 judeţe, cu 998 de focare confirmate, fiind eliminaţi 348.691 de porc; între timp, mii de oameni sunt concediați din fermele care și-au întrerupt sau restrâns activitatea. Cea mai gravă situație este în sud-estul țării. În Tulcea, spre exemplu, mai mult de jumătate din localități sunt afectate. RFI a mers la Tulcea, unde a încercat să afle care este reacția fermierilor, dar și ce măsuri iau autoritățile în încercarea de a stopa răspândirea acestui virus.
August 2018, sat Grindu, populație puțin peste 1000 de locuitori. Cam jumătate dintre ei cresc porci în gospodărie. Ca urmare a confirmării Peste Porcine Africane (PPA) în câteva gospodării, autoritățile au decis eutanasierea întregii populații de porcine.
Cinci medici de la DSV se chinuie să prindă trei porci mari și încă 12 mai mici. Nu e ușor deloc. După 15 minute, reușesc să prindă și să omoare un vier. E folosit un pistol special cu care animalul este împușcat în frunte. Odată ucis primul porc, restul par că nu mai opun aceeași rezistență. În mai puțin de 30 de minute sunt toți la pământ.
Bătrânul de aproximativ 70 de ani ajunge acasă la câteva minute după ce inspectorii DSV îi omoară ultimul din cei 20 de porci pe care i-a crescut cu greu în ultima jumătate de an. Când vede porcii uciși în excavator, izbucnește în plâns și se repede ca un taur turbat cu capul în gardul de tablă al curții.
Viceprimarul Enică Florentina încearcă să explice situația:
Enică Florentina: Dacă aveți porc, să știți că trebuie să vi-l ucidă. Nu ai, nu semnezi declarația.
(…) De două luni de când a apărut focarul, lumea i-a tăiat, i-a băgat la ladă, i-a pregătit, i-a mâncat. (…) 28 de exploatații. De astăzi nu mai dețin porci. În această decizie de ucidere preventivă scrie că vor fi despăgubiți la prețul pieței din ziua uciderii.
Reporter: Și cine stabilește prețul pieței?
E.F: Evaluatorii…
(…)
Rep: Câți porci ați avut?
Tânăr fermier: 15. Au fost mai mulți, au mai murit. Din cauza asta au și venit.
Rep: Vi i-au omorât pe toți?
Da.
Rep: Bănuiesc că sunteți supărat…
Vă dați seama. Care ar fi fericit? Numai de astă primăvară până acum au mâncat de 100 de milioane grăunțe. Grăunțele s-au scumpit din primăvară până acum. Am cumpărat cu un leu kilogramul. Au murit peste 20. Au mâncat destul.
Rep: V-au spus câți bani or să vă dea?
Nu ne-au spus. Am scris o greutate acolo. O să ne spună la urmă, știu eu?
Rep: Și acum ce o să faceți fără porci?
Ce să facem? Ne ducem și cumpărăm putregaiurile aduse dinafară. Ăsta ne era venitul.
Galerie foto:
Sectorul de creștere și îngrășare a porcului, istorie pentru mulți ani?
Țăranii din satele tulcene se apără cum pot de pesta porcină africană, care a fost depistată în mai mult de jumătate din cele 142 de localități ale județului. De cele mai multe ori taie animalele înainte ca autoritățile să vină să le omoare. Restul ar trebui să fie despăgubiți de Guvern la prețul pieței, 6 lei pe kg pentru porcii de peste 40 kg și 10 lei pe kg, pentru cei sub 40 de kg. Problema este că autoritățile nu au fost nici pe departe pregătite. Inițial nu au luat măsurile ce se impuneau încă din 2017, fapt criticat dur și de Comisia Europeană, amintește Emil Dumitru de la Pro Agro: ”Există un raport de audit încă din ianuarie 2017 prin care ni se atrăgea atenția că nu luăm toate măsurile pentru a preîntâmpina și pentru a crea o barieră în difuzarea virusului pestei porcine africane. Răspunzători sunt cei care aveau cunoștință și care astăzi ocupă funcții de decizie politică în statul român. Din păcate, lucrurile au fost scăpate total de sub control. Ne aflăm într-o situație catastrofală. Dacă vor continua să nu gestioneze pesta porcină africană, sectorul de creștere și îngrășare a porcului din România va deveni istorie pentru mulți ani de acum încolo”.
Scenariul sumbru prevăzut de Emil Dumitru nu este deloc fantasmagoric. Zeci de țări din Europa s-au luptat în ultimele decenii cu pesta sosită pe bătrânul continent din Africa, iar România, grație reacției întârziate și ineficiente a autorităților a permis intrarea în țară a mistreților infectați, veniți din Ucraina. Spre exemplu, Bulgaria este la adăpost, după ce a construit garduri de sârmă ghimpată la granița cu România pentru a împiedica migrația mistreților. Acum, pur și simplu, Guvernul român nu are bani pentru despăgubiri. Ministrul Finanţelor spune că fondul de rezervă este gol, în timp ce șeful agriculturii, Petre Daea, recunoaște că va fi nevoit să aștepte rectificarea bugetară, urmând ca apoi statul să recupereze banii de la Uniunea Europeană. În consecință, numărul celor despăgubiți este extrem de mic, după cum spune și directorul ANSVSA, doctorul Geronimo Brănescu: ”Până la această dată au fost finalizate dosare de evaluare aferente despăgubirilor pentru un număr de 1890 de exploatați. Dintre acestea, până în prezent au fost plătite 84 de dosare, cu valoare totală de 222.060 de lei”.
Așadar, viitorul arată sumbru, iar România ar putea avea interzis la exportul de carne de porc, avertizează medicul veterinar Adrian Balaban, membru în consiliul director al Asociației Producătorilor de Carne de Porc: ”Pesta porcină africană este o boală virală cu un efect devastator asupra porcilor. În ceea ce privește semnele clinice, animalul nu mai mănâncă, nu mai consumă nici apă. Apoi va intra într-o stare de imobilitate. Moartea apare imediat. Toți fermierii, mă refer aici, în primul rând, la fermele mici și la gospodării, trebuie să colaboreze foarte strâns cu medicii veterinari. Medicul veterinar, în următoarea perioadă ar trebui să fie cel mai bun prieten al lor. Este doar o chestiune de timp ca virusul să se extindă la nivelul întregii țări. Ministerul Agriculturii ar fi putut face mult mai mult decât a făcut până acum.”
Controale la toate ieșirile din Tulcea. E prea târziu?
Toate ieșirile din județul Tulcea sunt atent supravegheate de inspectorii de la Autoritatea Sanitar Veterinară. Toate camioanele sunt oprite, iar roțile lor sunt șpreiate cu dezinfectant. Este o acțiune supervizată de Poliția Rutieră și de inspectorii de la DSV Tulcea. În cazul mașinilor mici, inspectorii au instalat covoare pe care le stropesc cu dezinfectant, iar roțile mașinilor, cel puțin teoretic, ar trebui să fie dezinfectate, iar virusul, dacă ar fi prezent, ar trebui să fie neutralizat de acest dezinfectant.
La una din ieșirile din Tulcea, un camion plin cu miei pleacă înspre Grecia. În mod normal, orice animal poate să fie purtător de pestă porcină. Polițiștii au verificat documentația și îl lasă să treacă.
”Ce indicație aveți de la autorități? Vă zic să îi lăsați să treacă dacă au documentație pentru animalele care ies din județ”, îl întreb pe polițistul care verifică actele?
Dacă au documentația necesară, da.
Rep: Știți că animalele pot să fie purtătoare. Chiar dacă nu sunt porci pot să poarte virusul…
La capitolul ăsta, nu știu.
Rep: Deci, dacă au documente pot să treacă?
Vă dați seama că dacă prezintă documente înseamnă că cineva i-a verificat.
Pagube de zeci de milioane de euro, sute de concedieri
Până se dumiresc exact autoritățile cum trebuie să acționeze, micii fermieri, dar și marile ferme din Tulcea și din județele învecinate rămân fără porci, dar și fără angajați, care sunt concediați cu sutele. Paguba este deja de ordinul zecilor de milioane de euro și va crește exponențial în perioada următoare, în cazul firmei Carni Prod din Tulcea, la 7-8 milioane de euro, după cum spune directorul companiei, Nicolae Ciuleac.
Nicolae Ciuleac: Pentru simplul fapt că am avut o bucată de rinichi de la un porc presupus infestat, tot ce am a trebuit distrus și eliminat. Au distrus 600 de tone de carne pe care o aveam în depozitul frigorific plus 48.000 de porci. Distrugându-le pe toate am rămas fără materie primă. Nu mai avem nimic, zero tot.
Rep: Bănuiesc că aveți o estimare. Cam cât e paguba?
N.C: Nu sunt numai porci. Porcii sunt undeva la aproape 5 milioane de euro. La astea se mai adaugă cele 600 de tone de carne, peste 100 de tone de preparate pe care le-am avut în depozite și care își urmau cursul de livrare.
Rep: Plus că v-au omorât și niște vieri care erau foarte valoroși. La cât ajunge un vier?
N.C: Un vier dintr-ăla este 10.000 – 12.000 de euro.
Rep: Ați zis 5 milioane, plus tot ce s-a mai adăugat. La cât se ajunge?
N.C: Pentru mine paguba este între 7 și 8 milioane de euro.
Rep: Câți angajați aveți?
N.C: Până acum am avut, în total, 500.
Rep: Asta înainte să înceapă nebunia cu pesta?
N.C: Acum am concediat. Vor fi cam 200 concediați.
Rep: Practic, din cauza asta ați fost nevoit să concediați aproape jumătate.
N.C: Ce să fac?
Rep: Bănuiesc că ați desființat posturile?
N.C: Da, dacă nu mai au obiectul muncii.
Rep: Ce fac oamenii care au rămas fără loc de muncă? Plănuiți să îi luați înapoi după ce se relansează afacerea?
N.C: Nu mai fac cu porci. Nu mai cresc porci.
Rep: Și ce faceți?
N.C: Îmi văd de preparatele mele.
Rep: Dumneavoastră considerați că autoritățile au făcut suficient ca să prevadă această situație?
N.C: Aș prefera să nu răspund la această întrebare. Eu nu știu ce fac ei. Normal nu ar trebui să se întâmple așa ceva, dar nu pot acuza pe nimeni.
Rep: Cumva, cred că dacă v-aș fi pus această întrebare după momentul în care se rezolvă toată nebunia asta și v-aţi recuperat pierderea, că mi-ați da alt răspuns.
N.C: Afirmativ.
Rep: (mergem în zona grajdurilor) Acum ne aflăm în zona unde creșteau porcii. Aici începuseți o investiție pentru ce?
Pentru o hală nouă, una mare de porci, de 12.000 de capete pe an.
Rep: Și câți bani ați investit deja pentru hala asta?
Cam un milion de euro. Acum nu știu ce să fac cu ele.
Rep: Doreați să faceți și o linie de producție pentru mâncare?
Aici.
Rep: Și aici cât ați mai investit?
Tot un milion. Nu te poți plimba pe acolo. Probabil că de aici o să plecați altundeva.
Rep: Călcăm pe preșul dumneavoastră cu dezinfectant.
Omul e cel mai mare vector al virusului.
Rep: Aici, la grajduri, erau toate animalele?
Aici este partea de producție. Hai să plecăm de aici. (izbucnește în plâns) Dumnezeii mamei lor de bandiți!
Peste Dunăre, ucrainenii trag în mistreții bolnavi. Animalele bolnave trec apa în România
În a doua zi de reportaj în Tulcea, mergem de dimineață să ne întâlnim cu doctorul Tuchilă, directorul DSV Tulcea.
Rep: Vorbim cu domnul doctor Mitică Tuchilă, șeful DSV Tulcea. Suntem în comuna Văcăreni, care abia a fost afectată. Avem confirmat primul focar aici, o fermă care am înțeles că e chiar lângă comună…
M.T: Așa este. Este vorba despre o exploatație comercială cu un efectiv de 1830 de capete de porc la îngrășat. Ea a fost afectată ca urmare a depistării virusului pestei porcine africane și confirmării de către IDSA București. Este laboratorul național de referință.
Rep: Prin urmare, am înțeles că deja au început procedurile de lichidare a tuturor porcilor.
M.T: Exact.
Rep: În Tulcea, cam care este situația acum? Cam câte focare aveți?
M.T: Sunt în jur de 508 exploatații contaminate. Porcii au fost uciși, teritoriul ecarisat și dezinfectat.
Rep: Cum a ajuns pesta porcină în Tulcea? Răspunsul este, evident din Ucraina.
M.T: Porcul mistreț este vinovatul numărul unu. Ni s-a relatat faptul că în ultima perioadă au auzit împușcături în partea ucraineană .
Rep: Am mai auzit povestea asta, cum că ucrainenii ar trage după porci ca să îi izgonească de la ei și porcii bolnavi vin la noi.
M.T: Au tras în porci. Despre faptul că au tras ca să îi izgonească la noi nu avem informații și nu cred asta. În momentul în care acești porci mistreți au fost speriați de vânători, au fost obligați să migreze. Au trecut Dunărea. Fiind speriați, au trecut atât exemplare sănătoase, cât și exemplare afectate.
Văcărenii se pregătesc cum pot pentru întâlnirea cu pesta. Cei mai mulți decid să taie porcii preventiv, înainte ca autoritățile să decidă, ca în multe alte sate, uciderea tuturor animalelor.
Rep: Vă este frică că o să vină și o să vă omoare porcii?
Nu ne e frică. Noi o să-l tăiem mâine, în cazul în care vin copiii. Nu sunt în localitate.
Rep: Îl tăiați preventiv?
Da. (…) Ei fac chiar culmea. Vino de ia analize Dacă porcul are ceva, ia-l, împușcă-l, dar dacă nu are nimic pentru ce te agăți? Care e bucuria mare a omului? Porcul de Crăciun!
(…) Eu o am pe bunica, mama mea, bolnavă de inimă. Numai ea știe cum a crescut un porc. Are angină pectorală. Atât îi trebuie să se ducă unul acolo, cade pe loc baba. Are 83 de ani.
Și pesta asta singură a venit? Sau a venit vreo fiolă de a spart pe undeva? Dar de ce nu se duce la Țiriac la el acolo? Sau de ce nu umblă pe dealuri să împuște toți mistreții ăștia? Să împuște toți mistreții și după aia să ia localitățile.
Dar vin nepoții, copiii de pe afară. Se bucură că faci tu un cârnat, o răcitură, o tobă.
Noi nu suntem de acord.
La fel de neîncrezători cu privire la cauzele și remediile care ar trebui să existe împotriva pestei porcine africane sunt și niște ciobani de lângă comuna Grindu. Oamenii creșteau cam 30 de porci. Spun că li se pare ciudat că nu există vaccin sau tratament pentru acest virus.
Rep: Au avut pestă africană?
Da.
Rep: Aveau pete roșii pe ei? Și au murit toți?
Da. Au murit, au plecat în pădure, i-am lăsat să moară, să nu se mai împută câmpul pe aici, să vină ăştia să îi ia.
Rep: Îi aveați liberi?
I-am avut închiși. După aia, când am văzut că mor le-am dat drumul, poate e de la închis. Nu a fost așa.
Rep: Pe unde au murit? S-au dus în pădure?
Aici în zonă. La marginea pădurii a murit unul. Unul acolo. Pe ăla din pădure l-au mâncat șacalii.
Rep: Știți că șacalii iau virusul și îl duc și ei mai departe…
(…) Uită-te la ăla bălțatul.
Dar ce au murit, măi băiatule!
Da mă, gata, s-a împrăștiat.
Aia e bolnavă. Uite-o.
Ăla nu era de dimineață.
(…) Au fost vreo 35. Acum mai sunt 21 și 8 mititei. Erau 16 dintr-ăștia mici, dar au mai murit. Uite dintr-ăia. Uite ce fel suflă. E bolnav.
Rep: (…) De la mistreți se spune că au luat. Aveți mistreți pe aici?
Eu am doi ani de când sunt aici, dar nu am văzut niciun mistreț.
Rep: Și de la ce credeți că au luat?
De la țânțari. Cică vine virusul ăsta de la țânțari.
(…) Au scos-o ăștia ca să poată ei să vândă porcii din Spania. Cine a fost în Spania zice că un porc de 100 kg este 100 de euro. În România li s-a părut lor că românul vinde porcii cu 10 lei kilogramul.
(…) Cum, domnule? S-a ajuns pe Lună, s-a făcut din plastic orez și un vaccin pentru oaie, un vaccin pentru un animal câtă tehnologie trebuie? Nu se poate, domnule, să nu fie o soluție, o treabă. Nu vor să existe. Suntem în 2020. (…) Bagabonțeală!
Cine îi despăgubește pe fermieri? România așteaptă salvarea de la UE
În condițiile în care pagubele generate de pesta porcină sunt mult mai mari decât se așteptau autoritățile române, Guvernul își pune speranța în fondurile europene pe care UE le-ar putea acordat suplimentar României. Lucrurile nu sunt însă deloc simple, după cum afirma în august și comisarul european pentru Agricultură. Conform unei scrisori publicate de un europarlamentar român, Phil Hogan e de părere că „măsurile implementate de România pentru monitorizarea și eradicarea pestei porcine africane sunt deja susținute financiar de UE încă din 2015, printr-un program veterinar multianual completat de finanțarea de urgență, în baza dispozițiilor Regulamentului 652/2014”. În plus, ”autoritățile române trebuie să reflecteze la posibilitățile de finanțare din cadrul programului pentru dezvoltare rurală pentru a dezvolta măsuri sustenabile, de lungă durată pentru îmbunătățirea biosecurității în exploatațiile de porcine din România. În același timp, doresc să amintesc posibilitatea pe care autoritățile țării dumneavoastră o au de a explora cadrul ajutoarelor de stat axate pe prevenirea, controlarea și eradicarea pestei porcine africane”, amintește în document comisarul Phil Hogan.
Totuși, același comisar prezent la București în septembrie, afirma că la nivelul Comisiei Europene se are în vedere acordarea unui sprijin financiar pentru a ajuta fermierii români afectaţi de pesta porcină africană: ”Pe lângă control, supraveghere şi intervenţie ne gândim şi la măsuri financiare pentru a ajuta fermierii în aceste situaţii, astfel încât să treacă peste aceste momente. Guvernul a notificat Comisia Europeană recent pentru a putea implementa cât mai uşor măsurile de biosecuritate, astfel încât eliminarea bolii să fie cât mai timpurie. Când vom primi mai multe detalii în următoarele zile, ne vom putea uita foarte atent la cererea României şi vom şti foarte exact ce măsuri putem lua pentru a ajuta România„, a declarat Phil Hogan în cadrul declaraţiilor comune susţinute, la Palatul Victoria, alături de prim-ministrul Viorica Dăncilă.
La rândul său, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a precizat, fără a face însă referiri la sume exacte, că ”România a obţinut un angajament din partea Comisiei Europene pentru alocarea unor fonduri către zonele afectate de Pesta Porcină Africană. „Am obţinut ceea ce trebuia, adică angajamentul comisarului Hogan faţă de România, faţă de situaţia României şi ne-a dat posibilitatea să facem modificări în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru a îndrepta sume către zonele acestea de interes, la ora actuală”, a spus Daea.
În acest context complicat, europarlamentarul PNL Sigfried Mureșan a dezvăluit că guvernul Dăncilă ar sabota orice șansă ca fermierii români afectați de pesta porcină africană să fie despăgubiți din fonduri europene: „Guvernul României a votat în Consiliul Uniunii Europene (UE) reducerea alocărilor pentru fermierii afectați de pesta porcină africană (PPA) în Bugetul UE 2019, la o săptămână după ce solicitasem în Parlamentul European creșterea cu 110 milioane de euro a alocărilor pentru PPA în bugetul UE de anul viitor„, susține Mureșan într-un comunicat.
În replică, eurodeputatul Gabriela Zoană a declarat că Siegfried Mureșan își dorește de fapt să creeze confuzie în rândul opiniei publice din România. ”La nivelul Uniunii Europene, bugetul este încă în plină dezbatere. Nimeni nu a tăiat nimic din niciun fond, cu atât mai puțin Guvernul României”, susține reprezentanta României în Parlamentul European.
Ascultă mai jos varianta integrală a reportajului: