„Întoarcere la natură, permacultura, o antiafacere în sens modern”

Este opinia unui ieșean care a investit în permacultură pentru că, spune tânărul, a simțit declinul naturii și a vrut să schimbe ceva. Permacultura și micro agricultura intensivă sunt alternativele la agricultura convențională, model criticat de experți, pentru impactul asupra mediului și protecția față de consumator. Permacultura, micro agricultura intensivă sunt la început în România și la nivel guvernamental nu există deocamdată strategii pentru dezvoltarea acestor domenii. Lipsesc abordările noi în ceea ce privește agricultura și specialiștii, spun experții Universității de Agronomie din Iași.

Ce știți despre permacultură?

Pentru ieșeanul Tudor Codrin Onofraș, absolvent al Facultății de Economie a Universității Alexandru Ioan Cuza, permacultura a fost pasiunea care l-a dus către un master la Universitatea de Ştiinţe Agricole și Agronomie Ion Ionescu de la Brad Iași. La acel moment a împărtășit profesorilor dorința de a investi în permacultură! A absolvit cu un ușor gust amar : ”La momentul respectiv am crezut că masterul mi-ar putea folosi. Permacultura e diferită de agricultura ecologică și mi-am dat seama la acel master

Tudor Codrin Onofraș nu și-a abandonat visul. Permacultura. Este o afacere?” Nu aș numi o afacere. Permacultura vine dintr-o zonă mai de ecologie. Este mai mult o antiafacere în sensul modern al înțelegerii cuvântului de afacere. Este o întoarcere la natură, la felul în care natura stochează carbonul, în primul rând. Faptul că ne produce alimente este cumva un bonus. Principalul lucru pe care îl face permacultura este să repare greșelile pe care le facem cu agricultura convențională.

Antreprenorul Tudor Codrin Onofraș este completat de profesorul universitar Vasile Stoleru, Universitatea de Ştiinţe Agricole și Agronomie Ion Ionescu de la Brad Iaşi care spune că „permacultura este privită ca un sistem care asigură sustenabilitate mediului și după aceea producției. Este un sistem de producție care prevede cultivarea pe aceeași suprafață de teren pe un timp îndelungat. E ca un sistem închis în care toate resturile vegetale sunt transformate, sunt compostate până ajung la faza de mineralizare și de punere la dispoziție a plantelor cu nutrienții care rezultă din materia vegetală. Dacă este cazul mai sunt și sisteme de compostare prin care poate fi adăugat compostul

Profesorul universitar Vasile Stoleru, Universitatea de Ştiinţe Agricole și Agronomie Ion Ionescu de la Brad Iaşi oferă și o mică definiție a micro agriculturii biontensive: „ este mai nou apărut și luând în calcul factorii de producție se referă la un sistem aplicat pe suprafețe mici. Poate îmbrăca diferite forme. Mă refer la sistemul de micro agricultură de tip tradițional, așa cum este practicat în zonele rurale. Este un sistem care nu se poate autosusține deci trebuie susținut financiar pentru că este un sistem prietenos cu mediul pentru că în zonele rurale tot ceea ce se produce în fermă se reciclează, se compostează și se introduce din nou în cadrul sistemului de nutriție a plantelor. Putem vorbi despre microagricultură ecologică. Trecem în revistă tipul conservativ, circulant sau de închis.

Soluția pentru mediu?

Luăm focusul de pe profit, productivitate și toate lucrurile convenabile pentru sistemele moderne și care gestionează foarte multă mâncare și ne întoarcem la calitate”.

La mica fermă din Iași, Tudor Codrin Onofraș visează în continuare: „Dacă vorbim de permacultură în adevăratul sens al cuvântului, vorbim de o perioadă de readaptare a unui ecosistem la ceva care e un echilibru între complet natural și antropic. Dacă vrem să facem o grădină cu principii de permacultură unde să facem un grădinărit chiar și intensiv respectând aceste principii de permacultură ne apucăm imediat."

"Cultiv o varietate mare de plate. M-a pasionat și aspectul de păstrare a semințelor și a soiurilor vechi. Foarte multă lume din ziua de astăzi nu știe de ce mâncăm din supermarketuri sau din piețe doar hibrizi. Hibrizii sunt niște plante obținute din combinația unor soiuri și care produc plante uniforme și este foarte bine pentru cel care le produce. Focusul acestor plante este fie foarte productive și să reziste la raft și să nu se strice ușor. Soiurile vechi de grădină erau gustoase și frumoase. Noi ca să obținem roșiile de pe vremuri trebuie să mergem la o bunică sau la un țăran să le luăm. Ele se strică în două zile. „

Agricultura, unul dintre factorii poluanți! Ce soluții avem pentru a proteja mediul dar fără a provoca o criză alimentară?

Tudor Codrin Onofraș este în continuare un visător. Crede că nu trebuie să distrugem prin munca noastră mediul. Natura. Profesorul universitar Vasile Stoleru, Universitatea de Ştiinţe Agricole și Agronomie Ion Ionescu de la Brad Iaşi trece în revistă punctele slabe ale agriculturii convenţionale: „ acest sistem intensiv se bazează pe principii care au ca rezultat obținerea unor producții ridicate, sustenabile care să susțină nivelul input-urilor din unitatea respectivă. Este un sistem care trebuie să se autosusțină cu input-uri de natura îngrășămintelor, pesticidelor, a mecanizării sau a irigării intesive. Sistemul de tip ecologic beneficiază de subvenții ridicate din partea factorilor de decizie dar trebuie să se supună unor reguli. Cel mai important lucru este protecția față de mediu și față de consumator

Specialist în permacultură, Tudor Codrin Onofraș crede că trebuie găsite soluții pentru ca permacultura și microagricultura intensivă să se dezvolte: „ Luăm focusul de pe profit, productivitate și toate lucrurile convenabile pentru sistemele moderne și care gestionează foarte multă mâncare și ne întoarcem la calitate. Calitatea produsului. Nu vreau să știu unde vom ajunge dacă vom continua așa. Am crescut și am simțit declinul natural. L-am văzut! S-a întâmplat sub ochii mei. Când am devenit adult mi-am spus că pot să schimb ceva!

Statisticile arată că potențial există. Profesorul universitar Vasile Stoleru, Universitatea de Ştiinţe Agricole și Agronomie Ion Ionescu de la Brad Iaşi enumeră: „ avem cel mai mare număr de fermieri înregistrați. Un milion. Sub 1% sunt fermieri care au studii de specialitate. Mai bine de 850.000 sunt ferme mici. Care trebuie să găsească strategii de asociere. Trebuie să avem abordări noi asupra agriculturii."

"Agricultura convențională și-a dorit să rezolve problema alimentară. Se vede că au apărut foarte multe fenomene de degradare, schimbări climatice. Agricultura este unul dintre factorii poluanți. Aceste modele ar trebui să conlucreze. Sistemul biologic, permacultura nu vor hrăni populației. Pe suprafeţe mici sunt destinate consumului. Acest sistem are nevoie de strategii de a produce hrană pe suprafețe mici dar o hrană sănătoasă. Lipsesc strategiile care trebuie să conveargă către valorificarea produsului respectiv. 

Specialiștii Direcției Agricole din Iași ridică din umeri. Nu s-a solicitat ajutor sau consultanță pentru permacultură și microagricultură biontensivă. Nici nu există programe guvernamentale, spune purtătorul de cuvânt al Direcției Agricole Iași. În județul Iași, mulți tineri visează să protejeze natura și să facă agricultură altfel.

Vă e dor de gustul roșiilor din grădina bunicii?