În inima stațiunii tineretului, la Costinești, a prins rădăcini o afacere mai puțin obișnuită pentru această zonă: cultivatul și vânzarea de flori.
De la gara din Costinești-sat, o luăm la dreapta, pe drumul pe care mașinile înaintează încet-încet printre oamenii grăbiți spre plajă. E august și în stațiune e forfotă, așa că aproape că trecem de destinație. Pe un gard negru, ascuns pe jumătate de mașinile parcate, un afiș anunță: „Seră Producător Flori”.
Locul pare neobișnuit pentru o asemenea afacere. Suntem în mijlocul unei stațiuni aglomerate, unde casele stau înghesuite una lângă alta, iar interesul estival nu pare să se învârtă neapărat în jurul florilor. Însă dincolo de poartă, în locul unei curți obișnuite, apar două sere. Împreună au în jur de 1.000 de metri pătrați.
Proprietarul, Liviu Burcă, spune că amplasarea a fost alegerea socrului său, îndrăgostit de Costinești. De altfel, totul poartă amprenta familiei. Suntem poftiți lângă seră, pe o terasă cu bucătărie de vară. Liviu Burcă și socrul lui stau de vorbă relaxați. Discuția curge atât de firesc, încât pare că ar fi fost aceeași și fără prezența noastră. Ne mutăm apoi în seră, unde proprietarul ne povestește mai multe despre Sera AMA.
„Noi suntem producătorii și producătorii lucrează doar în familie. Suntem patru sau cinci și aici, care muncesc și fac toată frumusețea asta. Acum sunt aproximativ 6-7 mii de crizanteme la ora asta în seră. Peste o lună ele sunt gata de vânzare”, a spus Liviu Burcă.
Familia cultivă în zonă de aproape 10 ani. La început producea legume, mai ales roșii, pe care clienții le culegeau singuri. Treptat, legumele au lăsat loc florilor: în jur de 16-17 sortimente, de la petunii și mușcate până la crizantemele de toamnă.
Afacerea a crescut de la o seră de 200 m2 la circa 1.000 de metri pătrați. Iar spațiul este valorificat pe cât se poate – unele ghivece sunt pe jos, alte câteva aliniate unul lângă celălalt pe mese și altele, suspendate de structura serei. Trei straturi care umplu spațiul, toate așezate în același loc ca piesele de puzzle.
Odată cu suprafața, au crescut și investițiile. Florile au nevoie de irigare, căldură și o temperatură atent controlată. Spre deosebire de legume, când vine vorba de flori, clientul cumpără întreaga plantă, atrage Liviu Burcă atenția. Orice frunză sau floare afectată se vede, iar pierderile pot ajunge chiar și la 10%. Și chiar și așa este un procent la care au reușit să ajungă după ani pe piață.
„M-am modernizat normal, avem o instalație de irigat automată, avem centrală pentru încălzire iarna niște. Cu aer. Sunt niște ventiloconvectoare pe aer cald care ne ajută foarte mult și fac și o circulație de aer. Pentru că iarna, dacă nu poți să deschizi, atunci ai nevoie de o circulație în seră, să circule aerul și automat, fără să vrei, trebuie să te modernizezi și să te adaptezi, că altfel muncești foarte mult. Noi fiind și în familie, atunci a trebuit să ne implicăm foarte mult lucrurile și ne-au ajutat foarte mult instalațiile de irigat, instalațiile de stropit. Instalația de căldură prin care nu mai stai să faci căldură clasică, unde ai nevoie de la 1.000 de metri pătrați, de 10 sobe, 15, și așa mai departe de focuri.”
Întrebat cât de costisitoare este o astfel de afacere, Liviu Burcă a răspuns:
„Costisitoare este în primul rând floarea. Nu e o legumă, n-avem nevoie de frunză. Floarea are nevoie de un aspect general al plantei. Noi vindem aici cu totul planta, nu vindem doar fructul sau leguma și atunci trebuie să ai mult mai multă grijă și automat e investiția mai mare și procentajul de câștig poate este mai mic. Dar există un echilibru și e foarte bine.”
În general, în România, comerțul cu flori este în creștere. Din 2020 încoace, firmele din România care au ca obiect de activitate și cultivarea și vânzarea florilor se mențin la afaceri de peste 3 miliarde de lei, arată o analiză din 2025, realizată de Termene.ro. Desigur, vârful vânzărilor este înregistrat în februarie-martie, în perioada care începe cu Ziua Îndrăgostiților și merge până la Ziua Femeii. Analiza arată și că orașele mari sunt cele care atrag cele mai multe vânzări – și, prin urmare, și mulți producători sunt concentrați tot în aceste zone.
Până acum, familia nu a accesat fonduri europene. Liviu Burcă este în contact cu un consultant și spune că și-ar dori bani pentru o nouă etapă de modernizare, deși crede că finanțările pentru producători nu sunt multe.
La începutul lunii august, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat ghidul final pentru prima sesiune de depunere a cererilor pentru investiții în floricultură. Agentia oferă până la 100.000 de euro pentru un proiect și un sprijin nerambursabil de cel mult 85%, însă fondurile sunt destinate fermierilor organizați ca entități juridice, cu excepția persoanelor fizice.
Sera îi ferește pe producători de capriciile schimbărilor climatice, dar nu îi scapă de toate riscurile. Vara, spațiul este deschis pentru aerisire. Dăunătorii trebuie depistați repede, iar plantele sunt urmărite zi de zi. Experiența i-a învățat nu doar să să vină cu „o soluție de moment, ci cu o soluție care să prevină”, mai spune proprietarul serei.
Florile sunt vândute în principal în zonă, primăvara fiind căutate de hoteluri și terase. Liviu Burcă estimează că 70-80% dintre clienți revin anual. Pentru un producător mic, acesta este testul calității, ne mărturisește.
În timp ce vorbește, atinge frunzele din jur, rotește câte un ghiveci și aduce în fața noastră plantele cele mai bogate. Le spune „floricele” și „frumusețile astea”. După 12 ani, grija cu care se uită la flori arată că încă îi place ceea ce face, sfat pe care îl oferă și altor horticultori pentru a se menține pe piață:
„E o discuție complexă, dar dacă le plac florile, să se apuce să se apuce să se facă, dacă nu, nu. […] Trebuie să pui și puțină pasiune. Vorbim de o producție mai mică. Trebuie să ai puțină pasiune, că dacă nu îți place ceea ce faci, nu, nu, nu reziști în piață și nu o să faci lucrul care trebuie. Părerea mea.”, a explicat el.
Dincolo de gardul negru, în mijlocul stațiunii, câteva mii de crizanteme se pregăteau la final de august să vestească sezonul de toamnă. Iar Liviu Burcă, la rândul său, pregătește terenul pentru un nou sezon.
Un material realizat de Mădălina Șerban și Arturo Cimini